Sărut de flutur

versuri

Mărioara Flaiş

montaj

Sandu Alrox

muzica

Franz Schubert

Sărut de flutur

Marioara Flais

Sărutul tău de flutur beat

pe suflet mi s-a scuturat

... ca un preludiu de ninsori

ce moare-n palma unei flori.

... mereu rămâi, mereu nu eşti,

mă lecui pe cât mă răneşti,

Mereu ascunzi al tău parfum

în toate clipele de-acum ...

Desprins din astre fără astru,

mereu neant, mereu albastru,

Când nu te-aud, când nu respiri,

lăunrul vieţii îmi deşiri

Cum luna vlăstărind tăcerea

cunună visul cu durerea,

Şi mâinilor fără inele

le pune -un giuvaer de stele.

Cobori pe sâni, nomad sonet,

Dezbracă-ţi duhul de regret

Ca un războinic ce-a ucis

sufletul visului din vis !

Ai rezistat mereu uitării

cum vâsla-n aripile mării-

Cum toamna toamnelor din noi

mereu se-ntoarce inapoi.

Sărutul tău cu colţi de fiară

în mine foamea şi-o coboară

Ca-ntr-un deşert, când cerul scapă

din câte-o stea, un strop de apă,

Nici nu îti faci uitată gura

nici dăruind nu-ntreci măsura,

îţi am extazul, ba nu-l am,

te-nstrainez, îmi baţi în geam ...

Te cert, apoi iar te dezmierd,

pe când din nou făptura-ţi pierd ...

Când mă înşeli furându-mi dorul,

cu viaţă îmi umpli ulciorul.