Ei sunt aici (15)

Timothy Good

DOCUMENTELE INFORMATIVE PREZIDENŢIALE

In timpul primei lor întâlniri la Kirtland AFB, care a durat trei ore, Doty i-a spus Lindei că „superiorii" lui îi permiseseră să-i arate acesteia un anumit document. Linda nu avea voie, însă, să facă copii după acest document sau să ia notiţe. „Am luat hârtiile şi am citit antetul", relatează ea. „Era intitulat «Briefing for the President of the United States of America» şi se referea la subiectul aparatelor sau vehiculelor de zbor identificate şi neidentificate. Nu-mi amintesc numele preşedintelui sau data."

Documentul cuprindea o informare succintă asupra unui număr de OZN-uri prăbuşite găsite în Statele Unite. „Entităţile Biologice Extraterestre" descoperite se pare cu aceste ocazii au fost duse în diverse dispozitive guvernamentale secrete, de pildă la Los Alamos National Laboratory, New Mexico, (baza denumită YY-11, se spune) sau Wright-Patterson AFB, Ohio. Corpurile aveau o culoare cenuşie, între 3 şi 4.5 picioare (circa 1,20 m) înălţime, braţe lungi ce se terminau cu patru degete lungi cu unghii ca nişte gheare. Degetele erau unite printr-o membrană. In loc de nas şi urechi aveau doar nişte găuri, după cum îşi aminteşte Linda că a citit.

In urma unei prăbuşiri în apropiere de Roswell, New Mexico, survenită în 1949 (a nu se confunda cu cea din 1947), au fost recuperaţi şase extraterestri, din care unul în viaţă. Un ofiţer de aviaţie, avansat ulterior la gradul de colonel (cel căruia trebuia să-i ia Linda interviul), a stabilit comunicarea cu creatura (EBE-1) la Los Alamos, până la moartea acesteia, din cauze necunoscute, la 18 iunie 1952. Mai târziu a fost stabilit contactul cu alte două fiinţe (EBE-2 şi EBE-3). Se pare că EBE-3 trăia într-o bază secretă. S-a aflat astfel că civilizaţia extraterestră îşi avea obârşia pe o planetă dintr-un sistem solar binar, la o distanţă de cinzeci şi cinci ani-lumină de Pământ şi că reprezentanţii acesteia ne vizitau de cel puţin 25.000 ani.

Tot Doty i-a spus Lindei că exista un grup numit MJ-12, MJ însemnând „Majority“, spunea el, a cărui sarcină era să stabilească politica faţă de aceşti vizitatori. Cei doisprezece membri ai grupului erau savanţi de renume, persoane din armată şi din serviciile de informaţii.

Documentul informativ mai cuprindea şi o listă cu proiectele guvernului Statelor Unite, iniţiate pentru studierea problemei extraterestre. Aici erau incluse Project Gârneţ, care a studiat şi aparent a rezolvat, toate problemele legate de evoluţia omenirii; Project Sigma, un proiect în derulare încă, iniţiat în 1964, (probabil în urma aterizării de la baza Holloman), care se ocupă cu realizarea comunicării cu extraterestrii; Project Snowbird, un efort continuu de cercetare a dezvoltării şi aplicării tehnologiei spaţiale extraterestre; şi Project Aquarius, un proiect global dedicat culegerii tuturor informaţiilor disponibile despre formele de viaţă extraterestră.,

Linda îşi aminteşte că documentul făcea aluzie pe scurt la un alt grup de extraterestri, numiţi „înalţi", care, crede ea, aparţin speciei mai apropiate de tipul uman din multe relatări. Solicitându-i-se mai multe amănunte, Doty a explicat că între specimenele scunde, cenuşii şi cele înalte existau oarecum „fricţiuni". „Se tolerează reciproc", a fost singurul lui comentariu.

Potrivit acestui document, extraterestrii au făcut în diverse rânduri intervenţii în ADN-ul primatelor terestre, şi probabil au procedat identic şi cu alte specii. „După câte îmi aduc amirîte“, continuă Linda, „perioadele în care au fost făcute aceste manipulări ADN specificate în documentul informativ, au fost acum 25.000, 15.000 şi 2.500 ani.

Un paragraf, îşi aminteşte Linda, menţionează că extraterestrii au creat în urmă cu 2.000 de ani o fiinţă care a fost trimisă pe Pământ să-i înveţe pe oameni dragostea şi nonviolenţa.

Intr-o scrisoare adresată cercetătorului Barry Greenwood, Doty recunoştea că avusese câteva discuţii cu Linda (care, spunea el, era „supravegheată" de către „supervizorii“ lui) pentru a discuta materialul pentru documentul ei, dar a negat că i-ar fi arătat documentul informativ sau vreun alt material fiinţat:
...Vă pot spune, fară urmă de îndoială, că nu i-am arătat niciodată un astfel de document. In primul rând nu eram în măsură să obţin documente informative prezidenţiale. In al doilea rând, n-aş fi permis unei persoane neautorizate să vadă un astfel de document... Nu-mi amintesc să-i fi pomenit ceva d-nei Howe despre planurile guvernamentale de a permite accesul la documente sau filme, în vederea realizării documentarului ei. Nu mă aflam în postura de a permite sau chiar discuta un astfel de acces... Şi, în sfârşit, nu am cunoştinţă despre o investigaţie guvernamentală secretă asupra OZN-urilor...


Linda a semnat ulterior o declaraţie autentificată prin care depune mărturie că Doty i-a arătat într-adevăr documentul. După multele discuţii pe care le-am avut pe această temă cu Linda, m-am convins fără nici un dubiu cine spune adevărul despre întâlnirea de la Kirtland AFB. Am căzut de acord însă că asta nu implică şi autenticitatea informaţiilor furnizate de Doty sau a celor scrise în documentul informativ. Doty era un specialist în contrainformaţii şi, după părerea mea, Linda a fost alimentată cu ştiri false - amestccate cu câteva informaţii reale - aşa cum s-a întâmplat şi cu Paul Bennewitz. Dar cu ce scop?

La începutul întrevederii de la Kirtland, Doty a făcut un comentariu interesant cu privire la documentarul Lindei asupra mutilărilor de animale, fapt ce ar putea arunca o lumină asupra motivului. „Ştiţi", a spus ca, „aţi deranjat pe mulţi din Washington cu filmul dv. A Strânge Harvest. S-a apropiat prea mult de ceva ce nu dorim să afle publicul.“ (Cu toate acestea, documentarul lui Emenegger, care a fost probabil cenzurat oficial, conţine un amplu material despre legătura OZN-mutilări.). Solicitându-i-se mai multe date despre cazurile de mutilare, Doty (care este autorizat să acceadă la informaţii strict secrete) a făcut observaţia că subiectul era clasat la un nivel mai înalt de securitate decât cel la care avea el acccs. A fost oare o manevră a AFOSI şi a altora de asigurare că documentul Lindei nu va fi făcut niciodată? Dacă este aşa, atunci planul a reuşit.

In 1983, cu doar câteva săptămâni înaintea vizitei Lindei la baza Kirtland, cercetătorul William Moore, care stabilise un număr de contacte la un nivel foarte înalt în US Intelligence Community încă din 1978 (inclusiv cu Richard Doty), a primit un telefon. I se comunica pe această cale că i se puteau oferi nişte informaţii, cu condiţia să vină să le ridice personal. „Veţi primi instrucţiuni", i-a spus interlocutorul. „Le veţi urma întocmai sau rupem înţelegerea".

Instrucţiunile erau întortocheate, implicând directive date prin telefon în diverse aeroporturi. Bill a traversat astfel în întregime Statele Unite, pornind din Arizona. Ajuns în final la destinaţie, un motel din nordul New York-ului, Bill a primit indicaţia să fie pregătit pentru ora cinci după amiaza. Exact la ora stabilită a apărut la uşă un individ cu un plic maroniu, sigilat, în mână. „Aveţi exact nouăsprezece minute“, i-a spus bărbatul. „Puteţi face orice doriţi cu materialul în acest răstimp, dar după scurgerea timpului respectiv trebuie să-mi înapoiaţi documentele. Apoi, sunteţi liber să faceţi ce doriţi."

In interiorul plicului se aflau unsprezece pagini, reprezentând se pare un document „TOP SECRET/ORCON“, intitulat „Informare Executivă. Subiect: Project Aquarius" şi datat 14 iunie 1977 (adică în perioada administraţiei Carter). Bill a întrebat dacă putea fotografia documentul şi să-l citească cu voce tare pentru înregistrare pe casetofon. „Vă sunt permise amândouă", i-a răspuns curierul. „V-au mai rămas şaptesprezece minute".

Bill a potrivit o veioză pe documente şi a fotografiat fiecare pagină, plasând o monedă dc 25 de cenţi în colţul din stânga jos al fiecăreia pentru referinţă, şi a citit apoi cu voce tare textul (inclusiv semnele de punctuaţie) pentru reportofonul său, în caz că fotografiile nu ieşeau bine. (Pozele au ieşit, într-adevăr, dar din păcate toate au contrastul scăzut şi câteva nu sunt focalizate corect). Când a expirat timpul, curierul a adunat şi a numărat foile pe care le-a pus din nou în plicul original.

Documentul pare a fi transcrierea unor note, fie destinat pregătirii unei informări pentru preşedintele Carter, fie consemnate în timpul unei şedinţe pentru a fi bătute ulterior la maşină. Bill înclină să creadă că materialul conţine câteva elemente importante de adevăr, dar că probabil i-a fost arătat cu intenţia de dezinformare. Ţinând cont de acestea să examinăm câteva scurte extrase. Porţiunile marcate
cu — au fost cenzurate de Bill şi colegul său Jaime Shandera, necesitând o cercetare ulterioară:

Din pagina 1:
TOP SECRET
PROJECT AQUARIUS
(TS/ORCON) (PROWORD: - -). Conţine 16 volume de informaţii documentare strânse de la începerea operaţiunii United States Investigation o f Unidentified Flying Objects (UFOs) and Identified Alien Craft (IAC). Proiectul a fost demarat în 1953, printr-un ordin al preşedintelui Eisenhower, sub controlul — şi al MJ-12. în 19 — , numele proiectului a fost schimbat din Project — în Project Aquarius. Proiectul este finanţat de către ---- , din fonduri confidenţiale (nebugetare).
Proiectul---- în decembrie 1969 după ce a fost închis Project Blue Book. Scopul proiectului Aquarius este de a strânge toate informaţiile ştiinţifice, tehnice, medicale şi de inteligenţă [sic] din apariţiile UFO/IAC şi din contactele cu formele de viaţă extraterestre. Structurarea datelor colectate într-o arhivă ordonată au permis promovarea programului american de apărare spaţială (United States Space Program).

Din pagina 9:
TOP SECRET
SUBPROJECT UNDER - -
1. (TS/ORCON) PROJECT - - (PRODWORD: - - . Lansat iniţial în 19 — . Sarcina lui era de a colecta şi evalua - Acest Project - - a oferit cercetătorilor — din Statele Unite câteva răspunsuri la - -. (OPR: - - ) încheiat în 19 —
2. (TS/ORCON) PROJECT SIGMA: (PROWORD: - -) Lansat iniţial ca parte a Project — în 1954. A devenit proiect independent în 1976. Misiunea acestuia era de a stabili comunicaţia cu extraterestrii. Proiectul a avut un real succes, când în 1959, Statele Unite au stabilit comunicaţii rudimentare cu extraterestrii. In 25 aprilie 1964 un ofiţer de informaţii din cadrul USAF s-a întâlnit, în urma unui aranjament prestabilit, cu doi extraterestri în deşertul New Mexico. Contactul a durat aprobape trei ore. Pe baza limbajului extraterestrilor, dezvăluit nouă de către - ofiţerul de aviaţie a reuşit să facă un schimb de informaţii fundamentale cu cei doi. (Ateh 7). Proiectul se află în derulare la o bază Air Force din New Mexico. (OPR: -)
3. (TS/ORCON) PROJECT SNOWBIRD: (PROWORD: — ). Lansat iniţial în 19 — . Misiunea sa era de a executa teste de zbor cu o navă extraterestră recuperată. Proiectul continuă în Nevada [sic.] .(OPR: ).
4. (TS/ORCON) PROJECT POUNCE: (PROWORD: -). Lansat iniţial în 19 - -. Misiunea sa era de a evalua toate datele OZN care au legătură cu tehnologia spaţială. PROJECT POUNCE continuă. (O PR /- -)

In Above Top Secret m-am referit pe scurt la documentul Carter, menţionând că strădaniile de a identifica proiectele amintite în acest documcnt au avut un succes limitat. Tot în această carte am citat o scrisoare de la NSA către, o persoană care studia subiectul, prin dare se confirmă existenţa proiectelor Aquarius, Sigma şi Snowbird. NSA a admis că există un proiect Aquarius, fără legătură cu OZN-urile şi a cerut un onorariu de 15.000 $ pentru căutarea în arhivă a dosarelor referitoare la proiect. Mai târziu, când cercetătorul a încolţit agenţia cu o cerere FOIA, directorul NSA a răspuns că documentarul localizat de ei era „clasificat deoarece dezvăluirea lui putea aduce, pe bună dreptate, grave prejudicii securităţii naţionale [şi] nici o bucată din acest material nu poate fi înţeleasă luată separat".

De fapt, au fost identificate câteva proiecte numite Aquarius, deşi scopul acestora a rămas mereu învăluit în confuzie. Bill Moore a aflat în 1982 de la una din sursele lui („Seagull" [Pescăruşul]) că Proiectul Aquarius se desfăşoară în cadrul „Control Channel Baker" (cu alte cuvinte un proiect „negru", a cărui existenţă este negată în mod oficial) şi că este clasat mai presus de Top Secret. Acest proiect deosebit este controlat în parte de Naval Intelligence Support Ccnter din Suitland, Maryland şi de asemenea de una din filialele DIA.

Deşi nu au fost prezentate niciodată rezultatele oficiale, un proiect Pounce a existat, legat categoric de fenomenul OZN. Proiectul a fost sugerat de Laboratoarele Sandia de la Kirtland AFB, în 1953, în urma relatărilor despre „mingile de foc verzi“ care şi-au făcut apariţia către sfârşitul anilor ’40. Este însă puţin probabil ca acesta să aibă legătură cu proiectul la carc se face referire în materialul informativ, întrucât data (ştearsă) reprezintă mai mult de un deceniu depărtare dc 1953.

Despre ambele proiecte, Snowbird şi Sigma, s-a afirmat oficial că n-aveau nimic de-a facc cu OZN-urile (Sigma este un studiu asupra armelor laser), dar acest lucru nu înlătura neapărat posibilitatea ca alte proiecte, purtând aceleaşi nume, să fie legate de fenomenul OZN sau că o anumită parte a acestor proiecte oficiale să adăpostească programe de cercctare a OZN-urilor, Bill Moore şi Jaime Shandera (un producător de film de la Hollywood care se află şi el în legătură cu persoane sus-puse din Intelligence Community) sunt de părere că este foarte posibil să existe un Project Snowbird care face probe de zbor - cu nave extraterestre în Nevada. „Informaţiile acumulate pe această temă sugerează, dar nu dovedesc existenţa unui astfel de proiect", consideră ei.


va urma