Stefania
Rotariu
Timpul
incet se-asterne,
Peste
tamplele-obosite,
Si-apasa
gandu-mi care cerne,
Povesti
ce stau inghesuite.
Nu
am puterea sa respir,
Prin
versuri ce odinioara,
Le
asterneam intr-un delir,
Pe-o
foaia mica, alba.
Acum
ma-nchid in ganduri,
Si-n
somnul care ma cuprinde,
Nu
am puterea sa scriu randuri
Si
totul sta sapat in mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu