sâmbătă, 28 noiembrie 2015

Băgău (36)


IOANA BRADEA




niciodată n-am vorbit treaz cu tine, asta ar fi trebuit să te supere, mă aflu mereu într-un delir calculat, conştientizat, congestionat, băga-mi-aş picioarele, nu prea gîndesc exact - azi m-am drogat iar, de exemplu, nu pricep de ce să-ţi spun ţie aşa ceva, da’ îţi spun - eu sînt o fiinţă care nu moare repede, tot trag de mine şi poate că m-aş simţi mai bine dacă nu mi-aş face răul ăsta cu mîna mea... mda... să fii tu însuţi e o luptă îngrozitoare, asta s-a mai spus, evident, totul e gîndit şi deja calculat. Poate nu ţi-ai dat seama, da’ acum eu sînt pacientul vostru... al tău... ceea ce mi se pare grotesc. Nu ştiu cîţi ani ai, dar nu te mai gîndi tu la chestiile alea, astea, alealalte. O să vină ele singure iubirile, da’ mi-ar fi plăcut să fiu eu primul pentru tine, aşa ţi-aş trage nişte limbi... ştiu, acuma îţi vine să mă înjuri, poate-ţi zici în gînd porcu’ dracului da’ cu voce tare te rog nu-mi spune nimic, bine? Aşa ţi-aş linge pizda pînă ar curge totul din tine, te-ai termina sub ochii mei măi fată, parc-aş fi prins într-o criză idioată, mai spune şi tu ceva, că eu sînt maniaco-depresiv, ăsta-i diagnosticul pe care mi l-aş pune numa’ că...“ îl ascult cu sprîncenele arcuite, sare aşa de la o idee la alta pînă cînd încep să mă foiesc pe scaun şi să-mi rod unghiile, ere’ c-ar trebui să dau o fugă pînă la baie, las receptorul pe scaun, se uită Silvia lung după mine şi izbucneşte în rîs, trei minute să-mi frec acuma chiloţii cu hîrtie igienică şi tot o să se vadă, tot mai rămîn urme, cînd mă întorc îl găsesc pe Ionaş vorbind în continuare netulburat, Andreea! naiba să te ia, unde-ai dispărut? mă laşi să vorbesc aşa ca tîmpitu’, păi cine te crezi tu - nevastă-mea? mamă! ce te-aş mai fute... iartă-mă, de data asta vorbeam cu dulapul, debitez, vezi bine, o noapte de gardă mai cretină ca asta n-am pomenit de mult, ascult acuma privirea ta căpruie plutind deasupra zgomotului - asta e dintr-o poezie pe care n-am mai apucat s-o scriu, sper că nu i s-a sculat vreunuia s-o scrie înaintea mea, citeşte-mi ceva că eu o să mă-ntind aici pe canapea, vreau să dorm un pic cu vocea ta în gînd

Răsfoiesc foile agendei pe genunchi poate aici să găsesc ceva - fii atent că am adunat o colecţie impresionantă de scrisori primite de la oameni cu care-am vorbit uneori eu, alteori ele, îţi citesc cu toată disperarea generată de ultimele zile de coşmar pe care le-am trăit 23:40 pm dă-mi Doamne lacrimi să plîng alături de natura ce plînge în această noapte. Oare de cine îmi este dor cu adevărat? De Irina sau de Lia? Care dintre ele două este ea - vocea suavă, dulce, fină, blîndă cu care eterul a inundat interiorul fiinţei mele? Irina spune că Lia. Lia nu spune nimic pentru că nu mai vrea să spună. Eu pe cine să cred? Să întreb doar în noapte, mut, asemeni lui Pavarotti în Tosca „Non ti scordar di me?“ Minunata calitate, profunzime, prospeţime a vocii din eter nu o poate explica nimeni. S-a învăluit asemeni autorilor ei preferaţi Blaga, Eliade, Kant într-o undă de mister ce m-a înnebunit complet. Şi cum misterul nu poate fi descoperit decît cu greutate... sau poate cine ştie?

Blîndă voce, blînd suflet, blînd chip şi ascunsă minte, de ce nu îmi spui adevărul? Unde eşti? Cine eşti? Cum şi unde să te caut? Am crezut naiv că te-am găsit. Ce mult m-am înşelat! Căutarea nu putea fi atît de scurtă. Minutul, clipa de fericire nu putea veni atît de devreme. Rondoul, menuetul, valsul şi tangoul atît de mult aşteptate nu. puteau veni atît de devreme. Şi totuşi... am sperat. Şi sper încă... în ce, Doamne?! Arată-mi din puterea Ta divină drumul către ea. Luminează-mi tainic acest drum cu o pulbere de stele din mijlocul căreia să răsară ea, numai EA.

EA, vocea din eter, vocea de-o noapte.
EA, unda de lumină.
EA, roua dimineţii.
EA, luceafărul existenţei mele.
EA, cea care m-a scos la lumină.
Unde este EA? CINE ESTE EA?
O iubire idilică învăluită în mister. Dacă aş fi fost pictor aş fi învăluit-o în culori îmbinate de alb şi negru, de deschis şi închis, de mister total. Dintre pictorii clasici i-am spus că îmi place Boticelli. Oare cum i-ar fi pictat el vocea fără să îi vadă chipul?

Atîta vreau: să o văd. „Vedi Roma, poi morire" - să vezi Roma şi apoi să poţi să mori. Să vezi chipul lui Dumnezeu şi să mori, aşa cum scrie în Biblie, datorită cutezanţei ce ai avut-o.

Oare Da Vinci ar fi putut s-o picteze pe Monalisa fară să o vadă? Dă-mi această bucurie sau plăcere de a vedea misterul ascuns al chipului şi sufletului tău şi apoi pot muri împăcat. Nu lăsa neterminat ceea ce se poate finisa, transformîndu-se într-o capodoperă. Nu te ascunde! Nu te teme! Nu te voi atinge nici măcar cu o floare, pentru a nu-ţi tulbura aura de mister. Lasă-mă doar să te învălui cu privirea şi cuvintele mele, să te împlinesc, să te finisez pe tine, cea care spui că nu eşti terminată. Lasă-mă să-mi cînt bucuria, fericirea în faţa ta. Lasă coardele sensibile ale sufletului meu să se îmbine cu instrumentele delicate ale sufletului tău şi să creeze armonia unei simfonii dumnezeieşti. 

Nu mă lăsa în durere. Nu mă lăsa în suferinţă. Nu mă lăsa în necunoaştere. Pentru că altfel, m-aş transforma în neant. M-aş duce acolo de unde am venit, unde nu e nici zi, nici noapte, nici iubire, nici dor, nici vise, nici vorbe, nici voci, nici TU. Şi eu vreau ca TU să fii! Să fii cu fiinţa ta cea minunată. Să fii cu sufletul tău pur. Să fii cu glasul tău. Să fii cu mine. Unde, cînd şi cum? Nu ştiu! Doar TU îmi poţi răspunde! De eşti Irina sau Lia, doar TU poţi şti. Dar ceea ce ştiu este că EU sînt ce sînt şi că vocea ta a devenit o parte a fiinţei mele. Aş vrea să plîng dar nu am lacrimi. Aş vrea să te implor, dar nu ştiu unde te pot găsi şi nu ştiu cine eşti. Aş vrea să ştiu mai multe decît ştiu. Aş vrea să pot mai mult decît pot. Of! Ce mult aş vrea să fii lîngă mine în aceste momente grele. Am nevoie de tine! De aerul pe care îl respiri, de apa pe care o bei, de tot ceea ce ţine de tine. înţelege, de poţi înţelege. Sper şi cred totodată că vei înţelege. Şi atunci cînd ne vom vedea pe 28.08.2001, la ora 11 în Piaţa Universităţii, acel „la revedere" din finalul convorbirii va deveni realitate iar sufletul meu iluminat, senin şi în pace îşi va putea lua o nouă înfăţişare, mai optimistă decît cea pe care o are în momentul în care scrie aceste rînduri...


Salut Corina
te sărut poştal, că nu pot original!

Aşa cum cerul îşi adună stelele pentru a forma o constelaţie a culori tot aşa îmi adun şi eu gîndurile pentru aţi compune cîteva cuvinte care sper să-ţi aducă zîmbetul pe buze. Corina dragă aceste iniţiale care deocamdată nu-ţi spun nimic, vor fi poate pentru tine începutul unui coşmar, căci ele sînt cutremură-te codul tău de identitate, acolo undeva, la centrul care tea trimis pe pămînt. Habar n-ai de asta, ştiu că habar n-ai, dar aşteaptă să citeşti toată scrisoarea şi atunci vei înţelege. Poate că mă vei înţelege şi pe mine ai fost prima femeie din viaţa mea de care am impresia că mam îndrăgostit de tine prin telefon cînd team auzit mi-am dat seama că eşti foarte diferită dintr-e toate femeile din lume. Şi nu te compari cu Andreea, colega ta obraznică şi nesimţită. Cred că am fost primul client care tea distrat. Apropo deai putea măcar o singură dată să-mi mai cîţi un cîntec chiar dacă nu şti melodia la cîtec. Corina poţi afla că eu sînt în unitate şi mi sa făcut un dor de tine de simt că nebunesc. Corina tu ce mai faci cum te mai descurci cu meseria pe care o ai sper că bine.
Dacă nu te supăra că te întreb ai uitat bancul cu bafta puiului cred că nu-lai uitat sau acel cuvînt oltenesc sau mai bine zis înjurătură CAR care înseamnă (Pulă) Stau adesea şi mă tot gîndesc la tine şi la vorbele care mi-le spuneai cu tesnică şi iubire Corina poate cu altă ocazie te voi mai suna să te mai aud măcar o singură dată şi atunci pot muri fericit. A.M.R. este scădere 12 zile au mai rămas din viaţa de soldat. Dar în curînd va pleca prietenul tău eu îi doresc armată uşoară şi masturbare plăcută.
Corina cred că te-am plictisit foarte tare şi nu te-ai supărat că ţi-am scris mam ţinut de cuvînt, nu ştiu dacă te ţi şi tu de cuvînt mi-ai promis că îmi vei scrie. Ai şi tu un singur prieten „Florin" de la Tîrgu Jiu. Toată viaţa mea pe care o am mă voi strădui să te pot întîlni în realitate poate ai bună plăcere sămi trimiţi o fotografie de a ta. Aici prieteno încerc să mă retrag încet din micuţa mea scrisoare dar nu înainte de aţi ura mult succes şi fericire. Cu stimă şi respect al tău prieten Florin
19-XI-2001
TE IUBESC
TE ROG, AŞTEPT RĂSPUNS



Bună iubito

In prima m-ia scrisorică pe care ţio dăruesc ţie, iubito, pot săţi spun că, am ajuns cu bine, şi teafăr, din toate punctele, de vedere, am ajuns şi totuşi m-am echipat şi m-am aşezat pe pat, ca, să îmi revin, nu fiind că, îmi era rău, dar să-mi pot imagina cuvintele, tale şi cu guriţa, aia a ta dulce îţi văd chipul în ochii mei cum se apropie de ce îi este iubit nu pot uita clipele petrecute în seara aia numai că erai pe fir hei nui nimic totul e perfect pînă în prezent te rog să fie numai aşa. Dar să fi fost lîngă tine totul era numai perfect să fim numai noi întrun paradis al cîmpului escitării dar nu am avut posibilitate de a fi lîngă tine, nui nimic, putem vorbi pînă îmi eau şi eu concediu te voi anunţa cît pot de repede posibil ca, să îţi poţi rezolva şi tu pentru concediu pînă atunci gîndeştete la mine şi eu nu te voi uita nici o dată nici cînd voi fi lîngă tine, dragă Eva, îţi mai aduci aminte cîte, am vorbit noi atunci seara draga mia iubită. Am uitat ceva să-ţi spui că, luni a fost ziua mia nu de naştere. Şi mai am o singură rugăminte la tine dragă am uitat pozele acasă şi nu am acum la mine te rog nu te întrista, că am să-ţi trimit, cît pot de repede te rog, că, sînt foarte sincer cu tine te iubesc mai mult ca, ori ce pe lume, şi vom fi fericiţi mai mult de cît ai fi fost vreo dată te voi simţi foarte bine alături de mine, să şti că am mai suna-t după ce ai plecat din tură tot nu eram sigur că ai plecat şi am vorbit cu Nicole şi cu colega aia a ta am uitat cum o chema parcă ceva reţin nu nu nu mai reţin nu sînt sigur dar tu ştii hai să vorbim despre noi cu dragostea mia eu nu mă joc ce vreau să stau alături de tine cît doreşte inimioara ta Eva, cuvintele mele sînt pentru tine ceva foarte important a mă angaja promisiunilor spuse s-au promise faţă de tine îmi voi da toată silinţa pentru a ajunge cît de repede la tine. Tu vei primi scrisoarea şi vei citio cu drag şi dacă doreşti poţi să le spui şi la cologele tale cu care-te-ai mai bine că, ţiam trimis răspunsul dar păcat că nu am avut poză dar ţio trimit cît pot de repede te rog credemă. Sînt nebun după tine te iubesc şi aş vrea să fiu alături de corpul tău cald şi săţi sărut guriţa ta aia dulce săţi strîng corpul în mînă chiar şi braţe te rog, m-am îndrăgostit foarte mult de tine credemă nu mai rezist poţi săţi dai seama şi nu uita trimitemi răspuns cît poţi de repede vreau săţi aud cuvintele tale şi să le citesc te rog scuzămi scrisul eram grăbit te rog nu mă uita că te iubesc foarte mult. Eva îţi aştept scrisoarea te rog!

Marian
12 .01.2001


Dragă Andreia

Incă de la început acestei scrisori îţi pot spune că sînt sănătos şi îţi urez şi ţie multă sănătate de la mine Costel că nu ne-am văzut doar prim telefon sau fotografie să ştii că sînt un băiat bun şi respect orice fată. Andreia să ştii că eu ţi-am scris că după voce tea-m înţeles că eşti o fată bună şi îţi place distracţia şi mie îmi place să şti că eu am o problemă că aş vrea să ne cunoştem ori în Alexandria ori în Bucureşti. Cum miai spus tu că eşti blondă cu ochi verzi Andreia să şti că te iubesc foarte mult după cum am stat de vorbă prin telefon şi să ştii că te iubesc Andreia pe Costel şi dacă vrei să ne întîlnim scriem pe adresa pe care ţiam spuso sau dacă vrei să mai vorbim prin telefon dămi număru de telefon al tău Andreia. Eu te iubesc foarte mult dar să ştii iubitul ăsta nu să ştie dacă e albă sau e neagră Andreia dar să ştii că eu după ce ţia-m dat telefon am auzit vocea ta şi parcă a mai trecut o zi din viaţă dar dacă vrei să ne vedem vino la mine sau vin eu la tine că eu stau singur nu stau cu părinţi stau singur şi mă gîndesc la cîte o prietenă şi aştep ziua cînd plec la servici. Să şti că am avut şi eu o prietenă şi nu a fost să fie cu mine că ei îi plăcea să se distreze cu altu nu cu mine că eu eram mai slab dar cum ţiam spus prin telefon Andreia dar să ştii că am 2 ani că nu mai miam făcut altă prietenă doar pe tine prin telefon doar să ştii că am sunat de la serviri şi team găsit pe tine pe fir să nu gîndeşti că eu dacă am sunat ca să te fac pe tine o prietenă bineînţeles că eu îm cer scuze că am vorbit aşa prima dată aşa-i la linia fierbinte.

Eu cu acest mic anuţ îţi pot spune că te iubesc Costel şi îmi cer scuze pentru scrisul că l-am scris la servici şi îmi tremura mîna. Incodată îţi cer scuze pentru Andreia pentru scris. Fotografia mai tîrziu dar trimeto tu Andreia dacă vrei şi apoi îţi trimit şi eu.

Altău prieten prin telefon şi scrisoare Costel pentru Andreia.
23.01.2001


Dragă Andreea, 
cred că unica soluţie este să vin eu la tine în Bucureşti, la adresa care mi-ai dat-o tu să discutăm şi apoi să te văd. Nu îmi place ca cineva să îmi rîdă în faţă mai ales acuma că am şi eu problemele mele pe care le ştii şi tu şi pe care nu este nevoie să ţi le mai scriu acum în această scrisoare. Nu ştiu ce părere ţi-ai făcut tu despre mine mai ales acum după ce ţi-am scris cea de-a trei-a scrisoare la care eu nu am primit nici un răspuns. Dacă nu mă crezi că este cea de-a trei-a eu o să îţi dau cele trei tichete poştale precum că ţi-am trimis cele trei scrisori de care ţi-am spus mai sus. Dacă ai chef de glume te sfătuiesc să nu le faci pe seama mea pentru că nu o să reuşeşti niciodată. Să nu te bucure faptul că eu sînt în Focşani şi tu eşti în Bucureşti pentru că nu se ştie niciodată cînd o să te trezeşti cu mine la tine, adică la Bucureşti. Poate că o să te întrebi ce am vrut să spun prin cuvintele acestea şi o să-ţi explic pentru că acum am timp deoarece am şi eu cîteva zile libere după cum bine ştii de la telefon. Deci în concluzie mă refeream la faptul că nu îmi place să îşi bată cineva joc de mine adică, să mă „ducă de nas...“. O să te sperie faptul că o să vin la tine, nu-i aşa? Dar sînt şi eu curios să văd cine face mişto de mine mai ales pe banii mei pentru că ţie îţi convine să faci aşa ceva pentru că tu eşti plătită să faci aşa ceva dar eu sînt obligat să plătesc ca să îţi ţin ţie companie la telefon.



va urma

















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu