Krypton

Iuri Iulian Lorincz

Uneori te simt moarte

ca pe o amantă te strecori sub cearșaful meu

îmi mângâi inima

te îmbrățișez fără să știu

visul nostru respiră

într-o tăcere acută

plecarea ta mă trezește

trece prin mine ca o sârmă ghimpată

fără să rupă

fără să doară

nu ești rece așa cum se spune

nu mai fug de tine

sunt static

dar mă împiedic de toate umbrele tale

căderea mă transformă într-un mușuroi de furnici

care-mi cară în spate

firimiturile de inimă

nu îmi ești logodnică moarte

ești doar rampa mea de lansare spre steaua krypton

a cărei numărătoare inversă s-a oprit

pentru o mică reparație