Daniel Luca
Pe
străzi ard felinare obosite, 
Sărutul
nopţii le dezmiardă... 
Încerc
să te ascund în minte, 
Ca
visul meu să nu te piardă!
Sunt
tot aici şi-aici voi fi mereu, 
Pe
margine de ,,bun rămas!" 
Nu
pot să-ţi spun că-mi este greu, 
Îmi
amintesc de al tău glas!
Îţi
las zefirul asta seară, 
Cu
ochii trişti el mă priveşte iar, 
Ecoul
paşilor se-aude afară, 
Să-l
mai ajung este-n zadar!
Poate
că astăzi treci grăbită 
Pe-aleea
noastră de-altădat', 
Tu
eşti la fel de-ndrăgostită 
Chiar
dacă anii au plecat!
Ne
mai vedem întâmplător, 
În
gânduri iarăşi te opresc... 
Îmi
păcălesc aceelaşi 
Cu
două vorbe: ,,te iubesc"!
M-aş
rătăci prin amintiri, 
Dar
fiecare are drumul lui, 
Te-ntreb
tăcut doar din priviri, 
Însă
nu ai nimic să-mi spui!
Doar
vântul rece ne trezeşte, 
Copii
nu suntem şi tu ştii... 
Tu
ai pe cineva ce te iubeşte, 
Dar
eu te-aştept şi azi să vii!

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu