Acţiunea "Lumina" Centrul de informaţii externe între loby şi cultul personalităţii (III)

Luminiţa Banu

Acţiunea de popularizare „Lumina” la start

Problema a rămas în stand by vreme destul de îndelungată, aprobarea publicării respectivului volum fiind dată de către conducerea C.I.E. abia în 8 noiembrie 1986[66]. Ca o confirmare a ipotezei noastre cu privire la mecanismele birocratice între ale căror rotiţe volumul părea să se fi înţepenit, într-un raport al Secţiei a II-a a U.M. 0544, datat 30 ianuarie 1987, cuprinzând „propunerea de deschidere a acţiunii de popularizare «Lumina»”[67], se menţionează expres: „Volumul se află în curs de elaborare a formei definitive, după care va fi înaintat în vederea obţinerii aprobărilor de publicare în exterior, conform instrucţiunilor”[68]. Schimbări esenţiale faţă de datele stabilite în 1984 nu existau: lucrarea urma să apară tot la editura „Planeta”, într-un tiraj de 1.000 exemplare, format 14x20 cm, cu o prefaţă semnată de Carlos Estrada Lang („Miguel”).

Doar în privinţa costurilor, datele problemei se modificaseră: pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de execuţie a volumului, editura a solicitat suma de 4.000 dolari, sumă ce urma a fi suportată din fondul C.I.S. aflat la dispoziţia C.I.E.

Propunerea a fost aprobată chiar în 30 ianuarie 1987 şi, în aceeaşi zi, a fost elaborat un prim „Plan de măsuri privind acţiunea de popularizare «Lumina»”. Printre altele, se preconizau următoarele măsuri:
„ (…)
3. Se va acţiona pentru completarea prefeţei lucrării cu aspectele cele mai edificatoare privind personalitatea preşedintelui R.S. România, activitatea şi gândirea sa revoluţionară, iniţiativele sale cu larg ecou pe plan internaţional privind înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rând, a opririi cursei înarmării.
- Termen: 25.05.1987

(…)
5. Se va acţiona pentru selecţionarea şi determinarea unor membri ai guvernului mexican, reprezentanţi ai conducerii partidului de guvernământ, altor partide politice, personalităţi marcante ale vieţii politico-sociale, intelectuali, de a participa la acţiunea de lansare a volumului în Mexic şi a vorbi despre personalitatea preşedintelui României.
- Termen: 30.10.1987

6. Vor fi pregătite condiţii pentru realizarea unei largi publicităţi în presa mexicană, din alte ţări latino-americane, S.U.A. şi Europa a evenimentului editorial, precum şi în vederea prezentării corespunzătoare în mijloacele de informare de masă a personalităţii tovarăşului comandant suprem şi a iniţiativelor sale în probleme de importanţă majoră ale contemporaneităţii.
- Termen: 30.12.1987

7. Se va pregăti şi asigura lansarea lucrării în Mexic în luna ianuarie 1988, când va fi larg marcată în această ţară şi în lume aniversarea zilei de naştere[69] şi îndelunga activitate revoluţionară a comandantului suprem.
- Termen: 27.01.1988

8. Se va asigura distribuirea lucrării tovarăşului comandant suprem la un cerc cât mai larg de personalităţi marcante, organisme internaţionale, organizaţii regionale, universităţi, agenţi de presă, biblioteci din MEXIC, alte ţări latino-americane, S.U.A. şi Europa.
-Termen: 30.01.1988”[70].

Nici măcar aprobarea formală a „acţiunii de popularizare «Lumina»” şi elaborarea de astfel de „planuri de măsuri” nu au impulsionat în mod deosebit lucrurile.
Potrivit unei note a U.M. 0201, datată 8 iunie 1987, „lucrarea a fost elaborată în limba română şi urmează a fi completată şi actualizată cu citate din cele mai recente cuvântări ale comandantului suprem”, urmând a fi prezentată „pentru aprobare, în formă definitivă”, până la data de 30.06.1987. Cartea urma să aibă circa 250 de pagini, inclusiv fotografii alb-negru şi color. În acelaşi document sunt indicate şi etapele următoare de realizare a lucrării: „va fi tradusă în limba spaniolă şi trimisă în Mexic pentru publicare până la 30.08.1987. Cartea va fi tipărită şi adusă în ţară până la data de 30.11.1987”[71].

O misiune dificilă: selectarea editurii

Tergiversarea lucrurilor a fost provocată şi de faptul că factorii de decizie din C.C. al P.C.R., care trebuiau să aprobe forma finală a volumului, au ridicat o serie de obiecţii în ce priveşte mai ales ţinuta grafică în care acesta urma să apară. Având în vedere dorinţa de a-i oferi lui Nicolae Ceauşescu volumul drept „cadou” la zi aniversară, exigenţele în această direcţie au sporit. Dificultăţile erau amplificate de faptul că, deşi pretenţiile faţă de aspectul volumului crescuseră, factorii de decizie de la Bucureşti nu se arătau dispuşi să majoreze şi suma alocată pentru apariţia acestuia. Ca urmare, înţelegerea cu editura „Planeta” a devenit caducă, ofiţerii din rezidenţa mexicană angajându-se în noi tatonări în luna mai 1987. În urma acestora, la finele lunii iunie 1987, lt. col. Chivu Mihai şi cpt. Mateescu Andrei puteau raporta că s-au asigurat condiţiile de aprobare a publicării cărţii de către autorităţile mexicane şi că, în sfârşit, condiţiile concrete pentru tipărirea lucrării (materiale şi tehnice) au fost perfectate cu editura „Edamex”.

Ca răspuns la raportul amintit, din Centrala de la Bucureşti a fost expediată, la 8 iulie 1987, scrisoarea operativă nr. 26/HBN-456, ce cuprindea, spre disperarea ofiţerilor din rezidenţa mexicană, o noua serie de exigenţe. În primul rând, li se atrăgea atenţia că finalizarea operaţiunii va trebui realizată mai devreme cu câteva luni, respectiv până în luna noiembrie 1987. Apoi, „având în vedere importanţa deosebită a acestui examen[72]”, precum şi „necesitatea editării în condiţii ireproşabile a lucrării”, erau precizate următoarele condiţii de editare:
„- 1.000 (una mie) exemplare, din care 200 (două sute) exemplare vor trebui cartonate şi legate, cu supracopertă color. Macheta supra-copertei vă va fi trimisă odată cu manuscrisul.
- restul de 800 (optsute) vor fi broşate, cu copertă plastifiată.
- lucrarea va avea cca. 250 (douăsutecincizeci) pagini de text şi 20 (douăzeci) fotografii color. Clişeele vor fi trimise odată cu manuscrisul”[73].

Ofiţerilor aflaţi la post în Mexic li se atrăgea atenţia în mod expres:
„Reţineţi că nu trebuie să trataţi problema cu editura ca o simplă operaţiune comercială, în care dvs. plătiţi şi editura execută, ci ca o acţiune de sinteză politică majoră, ce trebuie luată ca atare. În acest sens creaţi-vă şi cultivaţi corespondenţe strânse cu doi-trei studenţi[74] de decizie din conducerea editurii, inclusiv cu editorul-şef, prin care să asiguraţi publicarea lucrării în termenul stabilit, cu respectarea întocmai a condiţiilor de editare, textului, formei etc.

Prin primul şofer[75], întocmiţi şi trimiteţi o notă detaliată în legătură cu editura, titlurile publicate, principalele personalităţi din conducerea ei, orientarea politică, reputaţia de care se bucură pe plan extern. Reţineţi că editura, odată aprobată, nu mai poate fi schimbată”.

„Instruirea” prin turism: vizita „legendată” a lui „Miguel” în România

O preocupare deosebită era manifestată şi în legătură cu prefaţa lucrării, care trebuia semnată de „Miguel”. Pentru a asigura redactarea unei prefeţe „corespunzătoare” şi în cel mai scurt timp posibil, lt. col. Chivu Mihai a propus şi a obţinut aprobarea pentru „aducerea în ţară a sursei de influenţă «MIGUEL» în vederea instruirii cu sarcini concrete pe linia acţiunii «LUMINA»”, pentru o perioadă de cincişase zile, cu suportarea cheltuielilor de transport şi cazare de către C.I.E. Pentru acest lucru, urma să fie folosit prilejul oferit de faptul că „Miguel” efectua în perioada 27 iunie – 12 iulie o vizită turistică în R.F.G.

Întrucât s-a obţinut aprobarea pentru „suportarea cheltuielilor de transport internaţional pe ruta Frankfurt – Bucureşti – Frankfurt şi a hotelului în România, în valoare de cca. $ 1.300 (unamietreisute dolari), precum şi a sejurului în valoare de cca. 7.000 (şapte mii lei)”, „Miguel” a sosit în România în 13 iulie 1987, cazându-se la hotelul „Intercontinental”. Evident, a fost cazat într-o cameră dotată cu tehnică operativă, astfel încât toate convorbirile purtate cu ofiţerul de securitate însărcinat să-l „piloteze” pe acesta în România au fost înregistrate pe bandă magnetică.

Prima întâlnire dintre ofiţer şi sursa de influenţă „Miguel” s-a desfăşurat în 14 iulie, în intervalul 16-16,30, în camera de hotel, şi a fost consacrată discutării programului de lucru şi a desfăşurării vizitei, ofiţerul „consultându-l în legătură cu preferinţele lui, legate de aceasta, precum şi unele detalii legate de pregătirea cărţii ce face obiectul examenului „LUMINA” şi a suplimentului special dedicat preşedintelui R.S. România”[76].

În seara aceleaşi zile, între orele 19-21,30, ofiţerul român i-a oferit oaspetelui o masă la restaurantul „Cina”, pentru „consolidarea apropierii şi încrederii sursei în noi”. Prin discuţiile angajate, ofiţerul a acţionat „pentru crearea unei atmosfere plăcute, invocarea unor momente petrecute de „MIGUEL” cu ocazia vizitei efectuate anterior de el în România, relatarea unor momente mai semnificative din istoria poporului român, a unor obiceiuri şi tradiţii”. Potrivit raportului întocmit de acesta, „Miguel” „s-a arătat deosebit de interesat de cunoaşterea aspectelor legate de latinitatea poporului român, de lupta sa pentru independenţă şi mai ales de relaţiile cu U.R.S.S., S.U.A. şi China. Mi-a precizat că în Mexic există mult interes pentru a se cunoaşte mai bine raporturile noastre cu cele trei mari puteri, opiniile pe care le avem în legătură cu evenimentele ce au loc în China şi U.R.S.S., ecoul produs la noi de vizita lui Mihail Gorbaciov[77], despre care s-au scris multe speculaţii în presa mexicană”. Pe parcursul dialogului, conform raportului, „Miguel” a formulat „aprecieri deosebite la adresa înţelepciunii dovedite de poporul român, de preşedintele Ceauşescu, arătând că este un admirator sincer al acestuia”.

După discuţiile de curtoazie, s-a trecut la „problemele de serviciu”. Astfel, după ce „Miguel” şi-a exprimat hotărârea de a depune „toate eforturile pentru a îndeplini cât mai bine toate sarcinile ce i le vom trasa”, s-a stabilit ca a doua zi ofiţerul să-i aducă hârtie pentru a realiza „macheta suplimentului special din ziarul «Ovaciones», pe care s-a oferit să-l dedice României, precum şi o maşină de scris pentru a-şi prezenta impresiile despre întâlnirea avută în anul 1983 cu preşedintele României, în vederea folosirii lor în partea introductivă a lucrării ce face obiectul acţiunii «LUMINA»”.

În finalul întâlnirii, „Miguel” şi-a exprimat dorinţa de a-şi cumpăra din România unele cadouri (o servietă din piele, pastile, creme şi loţiuni „Gerovital”, pentru soţie şi el, două păpuşi româneşti de artizanat), ofiţerul promiţându-i că i le va procura şi înmâna înainte de plecarea din ţară.

Referindu-se la partea financiară a întrevederii, ofiţerul de securitate menţiona în finalul raportului său: „Cu prilejul mesei, s-a cheltuit suma de 516,20 (cincisuteşaisprezece şi 20%) lei, contra chitanţă, şi 33,90 (treizecişitrei şi 90%) lei, fără act justificativ”. De asemenea, lui „Miguel” i-a fost înmânată, contra unei chitanţe, suma de 1.000 de lei, pentru cheltuielile de a doua zi.

A doua zi „Miguel” a primit materialele solicitate şi s-a pus pe treabă, astfel că, după mai puţin de 24 de ore, în ziua de 16 iulie, orele 10 dimineaţa, ofiţerul a preluat de la sursă materialele întocmite, apreciind că acestea „au fost corespunzătoare din punct de vedere calitativ, dovedind seriozitatea şi promptitudinea cu care elementul şi-a îndeplinit sarcina încredinţată”.

Cum a decurs vizita în România a ziaristului mexican reiese din rapoartele întocmite de ofiţerul român de legătură. În după-amiaza zilei de 16 iulie, acesta s-a deplasat, împreună cu „Miguel”, cu autoturismul la Braşov, unde au fost vizitate obiectivele turistice din oraş, după care s-au îndreptat spre Poiana Braşov. Seara i-a fost oferită lui „Miguel” o masă la Restaurantul „Coliba haiducilor”, care „s-a desfăşurat într-un cadru natural şi o ambianţă deosebit de plăcută”, cu muzică românească şi un program de cântece mexicane interpretate în mod special pentru „Miguel”. Întregul program, organizat în cele mai bune condiţiuni, cu sprijinul Securităţii judeţului Braşov, a contribuit la „influenţarea pozitivă a sursei, dezvoltarea sentimentelor sale de respect şi preţuire pentru ţara noastră, pentru valorile spirituale şi culturale româneşti, contribuind la legarea sa şi mai puternică de organele noastre”. În acelaşi raport se mai precizează că „deosebit de impresionat de condiţiile de agrement şi de potenţialul turistic existent în regiunea Braşov, elementul şi-a exprimat dorinţa de a reveni în România, împreună cu soţia, pentru a petrece 7-10 zile la Poiana Braşov în luna ianuarie 1988 cu prilejul înmânării oficiale a cărţii dedicate tovarăşului Comandant Suprem”.

În ziua de 17 iulie, a fost organizată, la cererea lui „Miguel”, o vizită la castelul şi muzeul Bran, sursa fiind interesată să cunoască „cât mai multe detalii din istoria acestor ţinuturi româneşti”.

Cu prilejul discuţiilor purtate în timpul vizitării castelului, ziaristul mexican i-a mărturisit ofiţerului român că acest interes al său „este legat de curiozitatea pe care i-a stârnit-o campania propagandistică, ce se desfăşoară în exterior, în legătură cu aşa-zisul conflict intern între populaţia de naţionalitate maghiară din Transilvania şi cea românească”.

Potrivit raportului, ofiţerul a venit în întâmpinarea acestei curiozităţi a oaspetelui: „În vederea documentării temeinice a lui «Miguel», i-am prezentat numeroase date şi dovezi istorice, folosind şi documentele expuse în muzeul vizitat, care apreciez că l-au convins pe acesta asupra lipsei totale de fundament al propagandei externe pe această temă. «Miguel» mi-a mulţumit pentru explicaţiile date, s-a angajat să nu permită preluarea şi reproducerea în ziarul său de ştiri sau comentarii cu caracter naţionalist-iredentist maghiar şi să ne sprijine în contracararea activităţilor de acest gen în presa mexicană”.

În continuarea excursiei, a fost vizitată cabana „Privighetoarea”, situată pe traseul Râşnov – Predeal, unde cei doi au luat şi masa de prânz, staţiunea Timişul de Jos, iar seara a avut loc întoarcerea la Bucureşti. Total cheltuieli: 1.484 lei.

În ziua de 18 iulie s-a desfăşurat în incinta hotelului „Intercontinental” „activitatea planificată de instruire finală în vederea redactării şi publicării unui grupaj de articole dedicate politicii interne şi externe a R.S. România şi personalităţii tovarăşului comandant suprem, în ziarul «Ovaciones» din 15 august crt.”, precum şi un instructaj cu privire la „alte activităţi pe care le va desfăşura pe linia de propagandă”.

În aceeaşi zi, cei doi au efectuat şi o sesiune de „shopping”, fiind cumpărate o serie de produse „Gerovital”, obiecte de artizanat şi cadouri pentru „Miguel”, în valoare totală de 1.806,95 lei, precum şi o sticlă de whisky.

În ultima zi de şedere în România, 19 iulie, între orele 13-14,oo, s-a definitivat „instruirea cu sarcini” a lui „Miguel”, înaintea plecării din ţară, şi a fost achitată nota de plată de la hotel (cu suma de 300 de dolari S.U.A., înmânaţi de ofiţer lui „Miguel” contra unei chitanţe). A urmat masa de prânz, la restaurantul „PARC”, şi o masă de seară la restaurantul „Flora” până la 22,55 când a fost condus la gară şi îmbarcat în trenul Bucureşti-Milano, întrucât ziaristul urma să viziteze unele cunoştinţe din Italia.
Cu acest prilej, C.I.E. a mai scos din „vistierie” suma de 820 lei, („din care 420,30 cu acte justificative şi 399,70 lei fără acte”, după cum menţiona raportul ofiţerului de legătură).

Am insistat asupra acestui episod pentru a ilustra atât modalitatea concretă de lucru a ofiţerilor de securitate din cadrul C.I.E. cu o „sursă de influenţă”, lucru mai puţin abordat în lucrările de specialitate, cât şi pentru a sublinia meticulozitatea cu care era pregătită o „acţiune de popularizare” a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, atenţia care era acordată fiecărui detaliu, precauţiile infinite pentru evitarea oricărei erori în textele destinate publicării în exterior.

Note

[66]. Ibidem, f. 2.

[67]. Potrivit „Normelor de lucru privind sistemul de evidenţă operativă în cadrul U.M. 0544, din 10 iunie 1985, pentru „realizarea de acţiuni de dezinformare sau popularizare, în diferite probleme sau domenii”, trebuia deschis un „dosar de acţiune informativă”. Acesta cuprindea: „date referitoare la motivele deschiderii acţiunii, la persoana în cauză sau problema de rezolvat, sarcinile care trebuie realizate şi măsurile ce se vor întreprinde în acest scop (planuri de măsuri şi note de studiu), rezultate concrete ale măsurilor întreprinse, raport privind finalizarea acţiunii” – apud Constantin Buchet, România, frontul informaţiilor şi sfârşitul Războiului Rece (1980-1989), Craiova, Editura Sitech, 2011, p. 93.

[68]. ACNSAS, fond M.Ap.N., Direcţia a V-a Securitate şi Gardă, dosar nr. A 15, f. 2

[69]. În 26 ianuarie 1988 Nicolae Ceauşescu împlinea vârsta de 70 de ani.

[70]. Ibidem, f. 3.

[71]. Ibidem, f. 28. Din aceeaşi notă, rezultă faptul că unitatea pregătea în aceeaşi perioadă şi lucrarea Concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind corelaţia dintre problemele dezarmării şi dezvoltării, care urma să apară în limba portugheză, la editura ALFA-OMEGA din Brazilia, într-un tiraj de 1.500 exemplare. Lucrarea cuprindea circa 300 pagini, inclusiv fotografii color şi alb-negru, urmând a fi semnată de economistul şi publicistul Amaury Müller, deputat. Lucrarea se afla „în curs de elaborare prin posibilităţile U.M. 0225” şi trebuia terminată până la 15 iulie 1987, după care „va fi tradusă în limba portugheză şi trimisă în Brazilia pentru publicare până la 30.08.1987”.

[72]. „Examen” – acţiune (de influenţă, în acest caz).

[73]. ACNSAS, fond M.Ap.N., Direcţia a V-a Securitate şi Gardă, dosar nr. A 15, f. 35.

[74]. Scrisorile operative erau redactate în jargonul C.I.E., în acest caz fiind vorba, evident, de persoane cu putere de decizie.

[75]. „Primul şofer” – primul curier diplomatic.

[76]. ACNSAS, fond M.Ap.N., Direcţia a V-a Securitate şi Gardă, dosar nr. A 15, f. 37

[77]. În perioada 25-27 mai 1987, Mihail Gorbaciov, secretar general al C.C. al P.C.U.S. a efectuat o vizită în România – Ion Calafeteanu (coord.), Istoria politicii externe româneşti în date, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 577.


va urma