Mariana
Mihai
Lăsaţi-mă
să zbor 
voi,
gânduri călătoare,
pe
aripile voastre 
de
viaţă şi de soare!
Legaţi-mă
cu vise 
de
mâini şi de picioare!
Un
dor nebun mă cheamă, 
m-apasă,
şi mă doare.
Lăsaţi-mă
să ard 
cuvintele
pe ruguri!
Mi-au
înflorit pe ram 
ai
sufletului muguri.
Lăsaţi-mă
să plâng! 
Doar
lacrima curată,
ce
cade cu un rost, 
cărările-mi
arată.
Nu
mă priviţi de sus! 
Zburaţi
şi voi cu mine
să-mpărtăşim
balsamul 
atingerii
divine!
Se
răzvrăteşte iarna 
în
câmpul cu mohor.
Voi,
ce iubiţi înaltul, 
lăsaţi-mă
să zbor!

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu