duminică, 5 aprilie 2015

IULIA


Adrian Bodnaru







I.
Plecase mai departe
de trecutul ei cu miros de săpun fin
Sertarul acela împins strâmb,
în grabă, rămânând mereu puţin deschis

Şuviţe de păr şi unghii
ori ridicole eprubete pentru alb şi negru
peste piesele albite cu picături de acetonă
ale parchetului

Macheta unui Kamikadze
înfiptă a doua oară mai jos
în U.R.S.S.

Nu trebuia începută noaptea
care plesneşte geamul ferestrei
chiar între ochi

Se unge de plajă cu rujul cămăşii albe
balta lăsată de un pas
cald încă în dimineaţă
Miros a săpun fin
tăbliţele cu păstraţi curăţenia
şi eu caut grăbit din venele scurtate
de atâta stat în picioare
prin oraşul cu cozi negre

II.

Cimitirul se uscase deja
de floarea de sub
Cu gura amară de toate ţigările
adunam de rug
metru cu metru cub

Jumătate de palmă sub ceas
Jumătate de palmă pe frunte
Eşti - nu e la parastas
doar Sunt e

Cimitirul se uscase deja
jumătate de palmă














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu