Vasile MUSTE
noapte
de noapte duceau pe ascuns
la
capătul lumii morminte rămânea
liniştea
plânsă din cuibul ochilor
celor
plecaţi
mai
departe purtate decât depărtarea
dimineaţa
erau alte şi altele-n loc
siluind
nepăsarea puţinilor
deasupra
rămaşi
nu
întreba nimeni de ce nu mai vine
primăvara
doar oameni înfricoşaţi
săltând
cenuşiul pe umeri grăbeau
într-ale
lor
în
gropi necunoscute au mutat oraşul
nebunul
din turn mai zăreşte străzi încă
alergând
către toate cimitirele de la
marginea
lumii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu