Dan Andronic
Dan Andronic:
În unele mărturii apărute după Revoluție în România se sugerează că ați fi comis atrocități la Canal, mai mult, unii vă acuză de crimele comise de Securitate în lagărele sale de muncă. Cum răspundeți unor asemenea afirmații?
General Pacepa:
Când l-am „trădat” pe Ceaușescu, știam că mi se vor pune în spate toate ororile comise de Securitate - ăsta a fost un alt motiv care m-a determinat să amân acel pas fără întoarcere. Realitatea: nu am avut nici o legătură cu lagărele de muncă și închisorile Securității. Nici chiar dosarele, întocmite după ce am „defectat”, de către Securitate, care a făcut tot ce i-a stat în puteri ca să mă picteze ca monstru, nu au îndrăznit să meargă atât de departe. Aceste dosare sunt acum publice și pot fi consultate.
Dan Andronic:
Ați vorbit puțin despre cariera dvs. în Securitatea lui Ceaușescu, poate și de aici...
General Pacepa:
În primii mei cinci ani ca securist am avut sarcina protejării industriei chimice împotriva sabotajului extern. Eram un tânăr inginer locotenent - apoi locotenent major - și uzinele chimice ale României au fost singura mea preocupare. Din fericire, în acei ani a existat doar o singură suspiciune de sabotaj în industria chimică - la fabrica de pulbere din Făgăraș, unde s-a găsit un cui într-unul din malaxoare. Din câte știu, „cazul” a rămas neelucidat.
Dan Andronic:
După aceea ați ajuns în DIE?
General Pacepa:
Între 1957-1960 am fost șef al rezidenței române de spionaj din Germania de Vest, după care am condus întregul sistem de spionaj tehnologic și industrial al României. În 1972 am primit rangul de secretar de stat, dar nu am avut nici o atribuție legată de organele interne ale Securității. Sarcina mea adițională era să coordonez operațiunea „Orizont,” menită să promoveze cultul lui Ceaușescu peste hotare. Am descris această operațiune pe larg, în „Orizonturi Roșii.”
Dan Andronic:
Alții în România spun că „defectarea” dvs. ar fi dus la arestarea a numeroși ofițeri DIE în Occident, deconspirarea întregului aparat de spionaj extern. Este adevărat?
General Pacepa:
Nici un ofițer DIE nu a fost arestat în Occident din cauza revelațiilor mele. Arhivele Securității sunt acum deschise și dovedesc asta. Nu m-am luptat cu foștii mei subalterni, ci cu Ceaușescu și camarila sa.
Dan Andronic:
A urmat totuși o schimbare radicala a cadrelor de spionaj care lucrau în Occident după „fuga” dumneavoastră. Cum o explicați?
General Pacepa:
A fost opera Elenei Ceaușescu, care atunci conducea așa-zisa politică de cadre a PCR. În septembrie 1978 ea a ordonat anchetarea a peste 1.000 de ofițeri DIE, a înlocuit majoritatea cadrelor de conducere ale DIE cu ofițeri de contrainformații, care habar nu aveau de spionaj și a trimis în exterior o noua generație de securiști din aparatul intern al Securitătii, care nu erau cunoscuți de mine. Detalii găsiți în cartea istoricului SRI, Mihai Pelin, intitulată „Culisele Spionajului Românesc: DIE 1955-1980”, publicată în 1997.
Dan Andronic:
Dar despre corupție? Se spune, de asemenea, că ați fost un membru de vază al fostei Securități, corupt. Este adevărat? Cât de adâncă era corupția în Securitate și Partid?
General Pacepa:
Profundă! Da, am fost membru de vază al Serviciului de Informații Externe al Securității. Și, da, am fost corupt. Așa cum întreaga conducere a României comuniste a fost coruptă. Nu am făcut excepție. Dar când m-am rupt de comunism, am lăsat în camera mea de hotel din Germania până și valiza cu boarfele cu care am venit din țară. Și, ca să subliniez ruperea mea totală de corupția comunistă, am lăsat pe masa din camera mea de la Hotelul Intercontinental din Köln, hârtia pe care Emil Bobu, atunci ministru de Interne, notase cu mâna lui cadourile pe care voia să i le aduc din Germania. Alături de notă am pus cadourile propriu-zise. Le-am pus acolo, la vedere, ca să expun corupția de la vârful Securității.
Sunt convins ca Generalul Iulian Vlad, care câteva zile mai târziu a venit în Germania ca să ancheteze „Cazul Pacepa,” a luat nota și cadourile cu el, și le-a predat superiorilor.
Dan Andronic:
În unele cărți publicate de foști ofițeri de Securitate se insinuează însă că ați fi fugit din țară cu milioane de dolari. Este adevărat?
General Pacepa:
Le-a răspuns Departamentul de Stat al SUA în septembrie 1978. Potrivit Europei Libere din acea vreme, Ceaușescu și-a smuls cămașa de pe el când a aflat că am dispărut. Nu mă miră. El trebuia să explice Biroului Politic de ce consilierul său și al Elenei a cerut azil politic la „dușmanul principal,” SUA. Și Ceaușescu a explicat: Pacepa a furat bani. Ca urmare, ministrul său de Externe, Andrei Ștefan, a cerut guvernului SUA „extrădarea criminalului de drept comun General Pacepa pentru a fi judecat de autoritățile române.”
Dan Andronic:
Nicolae Ceaușescu pusese deja un premiu de 2 milioane de dolari pe capul dumneavoastră, ca trădător. Acum vă prezenta ca și un infractor de drept comun.
General Pacepa:
Departamentul de Stat a replicat că este informat despre practica guvernelor comuniste de a înscena, în toate cazurile de defectori importanți, că aceștia au comis crime de drept comun pentru a putea cere extrădarea lor. Apoi a dat răspunsul oficial: „Știm că generalul Pacepa a administrat întregul cont secret în valută al lui Ceaușescu, care conținea peste 400 de milioane de dolari, din care ar fi putut aduce o bună parte cu el. Generalul a avut însă asupra lui doar 968 mărci germane (echivalentul a cca. 300 dolari) pe care, la cererea sa expresă, Departamentul de Stat al SUA le-a predat imediat, contra chitanță, ambasadei române din Washington.”
Dan Andronic:
S-a mai spus că erați unul dintre cei recrutați de CIA dinaintea plecării în Vest, după care s-a spus că erați agent KGB/GRU (vezi afirmațiile lui Larry Watts, dar nu numai), că urma să fiți deconspirat și de aceea ați fugit. Cât este adevăr, cât este dezinformare?
General Pacepa:
Dezinformarea nu are graniţe. Ea acționează pe principiul bulgărului de zăpadă care se transformă în avalanșă. Mao Tse Dun a definit-o în felul lui: „O minciună repetată de o sută de ori devine adevăr.” În iulie 1978, când am cerut azil politic, mă aflam la Bonn pentru a transmite un mesaj ultrasecret adresat de Nicolae Ceaușescu cancelarului vest-german. Presa occidentală a vremii a descris pe larg întâlnirea mea cu Hans-Juergen Wischnewski, mâna dreaptă a cancelarului german, recepția dată de ambasadorul României în onoarea mea, precum și dispariția mea subită de pe firmamentul diplomatic. Securiștii nu au putut - și continuă să nu poată - concepe ideea că am declarat război Securității, de aceea pretind că aș fi fugit din țară clandestin, deoarece Ceaușescu ar fi aflat de la Moscova că aș fi fost agent CIA, urmând să dea ordin să fiu arestat. Această minciună, repetată de sute de ori, a devenit adevăr.
Dan Andronic:
De fapt, întreb încă o dată, unde este granița dintre adevăr și dezinformare atunci când vorbim de Cazul General Pacepa?
General Pacepa:
În manipularea adevărului. Acum Larry Watts & Co pretinde că aș fi fost și agent al KGB, și că aș fi mărturisit acest lucru directorului CIA, James Woolsey, în cabinetul său de la CIA. Ambasadorul Woolsey a negat însă public, în SUA și la televiziunea română, afirmațiile lui Larry Watts. De altfel, fostul director al CIA a scris introducerea cărții mele, „Disinformation,” transformând-o în prima carte scrisă de un spion-șef comunist, care are o introducere semnată de șeful spionajului SUA.
Defectarea lui Ion Mihai Pacepa în 1978, așa cum reiese din arhivele Securității, a pus un întreg aparat într-o stare de alertă vecină cu paranoia.
Primul care a anunțat Departamentul de Informații Externe de dispariția Generalului Pacepa a fost general-maior Ștefan Constantin, șeful rezidenței de spionaj din RFG. Ziua 29.07.1978, ora 13.15.
Generalul Pacepa a analizat mandatele lui Ion Iliescu şi Traian Băsescu.
Tovarășe Drăgan ( general Alexandru Dănescu - noul șef al DIE) În dimineața zilei de 29 iulie a.c. ora 08.40 m-am prezentat la „Hotelul Intercontinental”” - Koln, unde locuiește tovarășul Podeanu (numele conspirativ al Generalului Pacepa), conform celor convenite cu dânsul aseară, la orele 21.00, când l-am lăsat la hotel. Urma să plecăm la aeroportul Frankfurt. Nu l-am găsit acolo. L-am căutat prin împrejurimi, dar până la această oră nu am dat de dânsul și nici la hotel nu a apărut. Îmi e teamă de o răpire sau accident.
Separat raportez unele detalii numind această situație cazul „Vintilă”
De aici începe o întreagă șaradă. Autoritățile vest-germane contactate de oficialii ambasadei, de la poliție la secretarul de stat al Ministerului de Interne german, par să-și dea tot concursul în căutarea lui I.M.Pacepa. De fapt, știau că Generalul Pacepa defectase și fusese preluat de către americani, dar nu aveau de gând să le spună nimic românilor. Iar românii tot sperau că Generalul Pacepa fusese victima unei răpiri sau a unui accident. Presa germană începe să se intereseze, primul ziar care a scris fi ind un tabloid local -”Expres”. Care dă ca exclusă varianta trecerii din Est în Vest. Mai mult ca sigur, autoritățile germane doreau să câștige timp.
Primul indiciu privind defectarea Generalului Pacepa apare în 1 august, când un alt ziar local vorbește despre posibilitatea preluării acestuia de către americani. Sursele citate sunt serioase - serviciile de securitate vest-germane. Pe data de 6 august, raportul generalului Iulian Vlad (viitorul șef al Securității) către ministrul de Interne Tudor Postelnicu pare să arate că românii s-au prins că Generalul Pacepa a defectat, iar vest-germanii se joacă cu ei. Generalul Iulian Vlad care conducea ancheta la fața locului din partea română spune că poliția judiciară germană „nu a rezolvat unele lucruri importante și în același timp, elementare. În realitate, nu au întreprins niciun fel de măsuri de fond care să elucideze cazul și aceasta din motivul că ei nu pot fi străini de trădarea lui Vintilă (numele de cod dat lui I.M. Pacepa de către Securitate)”. În fapt, Generalul Iulian Vlad intuia corect. Potrivit spuselor Generalului Pacepa, acesta ajunsese la aceea dată în Statele Unite ale Americii și fusese preluat, de pe baza militară Andrews, de către directorul adjunct al CIA.
va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu