Ana Podaru
Nu-ți
ține iubirea-ntr-un bol de cristal
Revarso
pe suflet ce doare ,
Iubirea
captivă-i destin tributal
Se
stinge-n abis și dispare.
Atunci
când iubești spunei florii de mac
Ce
gingașă-i este petala ,
Dă
frâu simțămintelor ce-n suflet zac
Din
sânge să-ți fie cerneala.
Și
scrie pe-o stâncă doar numele ei
Și
pune-o pe pat de mătase
Cortină
de vis desenat din condei
Pe
cer luminată de astre.
Pe
-al nouălea cer tu așează-ți iubita
Petale
de flori să-i presari pe alei,
În
ochii ei mari tu visează-ți ursita
Și-al
buzelor rouă s-o bei.
Când
plânge tu soarbe-i din iriși veninul ,
Când
cade ridic-o și du-o spre cer,
Fă-ți
palma cauș și cerne-i suspinul
Al
inimii spin să-l transformi în eter.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu