luni, 27 iulie 2015

post(urmă)


Neculce Dorina








și ne vom și stinge

călătorul meu ne)gând,

uitat în trist acord sinistru,

astupat,

chiar noaptea îmi va țese

aripi de înfrânt/cu lacrimi vii

de neuitat.

cu mâinile-i prea aspre,

cu palma ei, de înspinat,

obrazul ros îmi va cuprinde

sădindu-mă/femeie-om şi gând,

tăcere de strigat

și ne vom stinge,

ochiul meu de foc,

uitat în vatră

să mă ardă,

strângându-ne

văpaie-om și foc-

voi lumina

lumină stinsă

la un loc -sau


vâlvătaie













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu