Neculce Dorina
și
ne vom și stinge
călătorul
meu ne)gând,
uitat
în trist acord sinistru,
astupat,
chiar
noaptea îmi va țese
aripi
de înfrânt/cu lacrimi vii
de
neuitat.
cu
mâinile-i prea aspre,
cu
palma ei, de înspinat,
obrazul
ros îmi va cuprinde
sădindu-mă/femeie-om
şi gând,
tăcere
de strigat
și
ne vom stinge,
ochiul
meu de foc,
uitat
în vatră
să
mă ardă,
strângându-ne
văpaie-om
și foc-
voi
lumina
lumină
stinsă
la
un loc -sau
vâlvătaie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu