Aura Popa
creionul
viselor
mi-a
schiţat zâmbet
şi
linişte fără riduri
păream
o vară melancolică
ce-şi
aştepta cireşii
să
se pârguiască
la
o - nsemnată cotitură de gând
păsări
măiestre
ţâşneau
din ochii mei
nerăbdători
să te ştie
vânam
răsărituri
între
două tăceri
te-mbrăcam
în cuvinte-nflorite
mi-erai
şi târziu
şi
etern
şi
aproape
dar
şi prea curând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu