duminică, 8 mai 2016

Lazǎra

Bilea Diana Dobrita








rǎvǎșesc tainele de pe umerii zilei
dupǎ tine
sap în aripile pǎsǎrii celei mai înalte
în umbrele pe lângǎ care vei fi trecut
flǎcǎrile așteptǎrii îmi despletesc genunchii



cobori din flori pe marginea primului fluture
și Dumnezeu se frânge în patru zǎri
iubirea cântǎ din toate meridianele
pentru fiecare capǎt de speranțǎ
devin Lazǎra



bǎrbate de la începutul cuvântului
strig din toate femeile strânse în mine poeme
buze grele desprimǎvǎreazǎ malurile lumii



merg în lungul înfloririi
și strâng la piept rǎsǎriturile de soare
de lunǎ de lacrimǎ de lebǎdǎ pe ape târzii
bǎrbate al niciuneia dintre cǎderi

încinge-ți norii cu clopotele din sǎrbǎtoarea drumului




























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu