Adi Filimon
acum
serile mele seamănă cu implozii de mine însămi
aduc
mai mult cu începuturile decât cu viaţa de-acum
de
fapt totul e un început
în
fiecare zi mă trezesc un alt om
mă
reinventez
mă
transform pentru cineva mai bun decât mine
mi-e
dor de cine mi-a dat viaţă
o
margine uriaşă de gol ne desparte
buzele
din hăul cerului se încreţesc şi crapă de frig
de
aceea am la mine mereu
un
gloss transparent să le vindec rănile
să
le sărut moliciunea răsfrântă cu dragoste neasemuită
de
femeie-copil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu