marți, 1 septembrie 2015

"Planul Juncker" și relansarea competitivității Europei (1)


Interviu cu SIEGFRIED MUREȘAN


Siegfried Muresan


Lidia Moise și Octavian Manea:
De ce mai era nevoie de un nou plan de finanțare? Avea nevoie Jean-Claude Juncker de un plan care să-i poarte numele? Care e resortul din spatele acestei iniţiative?


Lidia Moise și Octavian Manea

Siegfried Muresan:
Astăzi, în Europa, avem un deficit de investiții de 700-800 de miliarde de euro pentru a atinge potențialul de creștere economică. Prin toate măsurile pe care le avem în vigoare - fonduri europene, finanțări de la Banca Europeană de Investiții, creditări de la celelalte bănci comerciale - nu reușim să reducem acest ecart, și asta din mai multe motive.

Deși, de doi ani, avem și măsuri extraordinare de politică monetară din partea Băncii Centrale Europene, prin care banca europeană pune la dispoziția băncilor mai multă monedă, acești bani nu se transmit economiei reale și nu au reușit să elimine deficitul de investiții. Tocmai fiindcă politica monetară nu poate fi un substitut nici pentru o politică fiscală și nici pentru o politică economică responsabilă. Politica monetară poate ajuta pe termen scurt, dar nu poate face economia mai competitivă și mai atractivă pentru investitori. Chiar și în urma măsurilor excepționale de politică monetară luate de BCE, banii nu ajung în economie, fiindcă băncile sunt extrem de prudente față de riscuri.

Eu, ca om politic de dreapta, cred că locurile de muncă noi, cu valoare adăugată, stabile, bine plătite, existente pe termen lung, bazate pe cercetare și inovare sunt create de sectorul privat, nu de sectorul public. De aceea, rolul principal al oamenilor politici este să creeze acel cadru atrăgător pentru sectorul privat.

Așadar, avem un deficit de investiții și de aceea Comisia Europeană şi președintele Juncker și-au pus întrebarea: cum finanțăm proiecte care merită să fie finanțate, care ar face, totodată, economia mai competitivă, generând, astfel, creștere economică sustenabilă, dar nu sunt finanțate în prezent fiindcă băncile, investitorii privați nu sunt dispuși să-și asume acest risc? Cum reducem riscul pentru investitori privați și cum facem ca aceste proiecte să fie atractive pentru ei? Așa s-a născut ideea acestui proiect.

Lidia Moise și Octavian Manea:
Care va fi structura care va alege și va gestiona fondul? Va fi o birocrație complicată?

Siegfried Muresan:
Fondul va fi gestionat de un Comitet Director, format din patru membri, care ia deciziile strategice cu privire la orientarea fondului și criteriile pe baza cărora sunt finanțate proiectele. Apoi, există un Comitet de Investiții care, pe baza liniilor directoare oferite de acel Comitet Director, decide concret ce proiect este finanțat și ce proiect nu. Important pentru Parlament și pentru mine este să nu existe interferență politică în acest proces decizional. De aceea, am și depus amendamente în mod special în această direcție în cadrul negocierilor dintre Parlament și Consiliu pe marginea fondului. Pentru a atrage bani de la investitorii privați, trebuie să-i convingi că vor fi finanțate proiectele cele mai bune, pe baza unor criterii prestabilite, transparente. Dacă aceștia simt că ar putea exista interferență politică, se retrag sau vor fi reticenți.

Așadar, avem acel Comitet Director format din patru membri, trei numiţi de Comisia Europeană şi unul de BEI, și acest Comitet de Investiții alcătuit din opt experți, nu politicieni, nu selectați de statele membre, nu după culoare politică, lucru pe care îl consider esențial.

Până acum, știm că vor fi finanțate proiecte cu un grad mai mare de risc, care nu ar fi putut fi finanțate până acum, proiecte care nu ar fi putut atrage finanțări private fiindcă rata de amortizare ar fi fost prea mică, iar durata, prea lungă. Restul criteriilor specifice vor fi stabilite de Comitetul Director.


SUCCESUL GERMAN
De ce economia Germaniei merge atât de bine acum? Datorită reformelor structurale făcute acum 10-12 ani. Tipul de reforme ale căror efecte nu le vezi imediat și pentru care trebuie să fii un om politic responsabil. Sunt reforme făcute în vremuri economice bune, când costul economic și social este mai mic. La noi, s-au făcut în vremuri de criză, cu cuțitul la os și costuri mai mari pentru oameni, în 2010-2011. Dar e bine că s-au făcut.


Lidia Moise și Octavian Manea:
În România, un proiect de autostradă n-a primit finanțare de la bănci, fiind considerată drept o investiție riscantă. Ar putea un astfel de proiect să primească finanțare sub „Planul Juncker“?

Siegfried Muresan:
Exact acesta este tipul de proiect pe care vreau să îl văd finanțat din acest plan de investiții. Imediat după prezentarea planului de investiții de către președintele Juncker, am avut o ședință la Comisia pentru bugete a Parlamentului European. În cadrul acelei reuniuni, i-am adresat următoarea întrebare vicepreședintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru pachetul de investiții: „Obiectivul proiectului este să se reducă riscul finanțării, prin garanția oferită de acest fond, astfel încât nevoia de finanțare din partea sectorului privat să fie mai mică. Dacă, prin această garanție, reducerea de risc este insuficientă pentru a face o investiție atractivă, pot participa statele membre, regiunile, județele, primăriile cu finanțări publice din alte surse, inclusiv din fonduri europene?“. Răspunsul vicepreședintelui Comisiei a fost „da“. Deci, de aceea este esențial ca, pentru proiecte importante, dacă acest fond reduce riscul pentru investitorul privat, dar nu-l reduce suficient și investitorul spune că mai are nevoie de încă o garanție de la stat sau de fonduri europene, cu ajutorul din acest fond, guvernele, regiunile, localitățile, consiliile județene din România să facă toate demersurile posibile pentru a aloca resursele necesare astfel încât proiectul în sine să fie viabil pentru sectorul privat.

Lidia Moise și Octavian Manea:
Mi se pare că acest fond nu se adresează IMM-urilor. Am sentimentul că acest fond se adresează proiectelor mari, poate chiar regionale, cum a fost Nabucco. Nabucco este genul de proiect-eșec care te face să fii sceptic. Pentru un om care știe economie și finanțe și istoria recentă, ai oarecare rezerve că așa ceva va funcționa pentru țările mai mici. În Germania, Spania sau Italia se vor găsi proiecte interesante. Dar în statele mai mici, am serioase îndoieli că, în afară de autostrăzi, vei putea să faci altceva.

Siegfried Muresan:
În Uniunea Europeană există state care se pot finanța în momentul de față la preț extrem de bun pe piețele financiare internaționale. Dobânda la titlurile de stat pentru Germania este 0,7%, în momentul de față, deci extrem de mică. Prin urmare, sunt state care nu au nevoie de acest fond fiindcă se pot finanța la costuri extrem de reduse pentru că prezintă încredere în fața investitorilor. De aceea, preocuparea mea este ca banii să meargă spre acele proiecte din state care au nevoie. Tocmai din acest motiv, deși nu există o distribuție geografică și fondul își propune, în mod corect, să finanțeze cele mai bune proiecte, indiferent de țara lor de origine, trebuie să avem grijă ca banii să ajungă la acele state care au mai mare nevoie de ei fiindcă nu se pot finanța din alte surse, iar printre aceste state se numără și România.


CLIMATUL OPTIM

Investitorii au nevoie de o economie competitivă, au nevoie de predictibilitate, de un criteriu de stabilitate macroeconomică, de finanțe publice în ordine. Dacă guvernul folosește necumpătat banul public și cheltuiește mai mult decât putem încasa, investitorii pe piața financiară vor avea o încredere redusă că noi ne vom putea rambursa datoria. Dobânda pentru a ne finanța va fi mai mare; costul îl suportăm cu toții din bugetul de stat.


Lidia Moise și Octavian Manea:
Și ce trebuie să facă un stat pentru a obține finanțare?

Siegfried Muresan:
Pentru a obține o finanțare, un stat trebuie să depună proiecte bune, viabile, mai bune decât proiectele altor țări. Fiindcă, dacă ai proiecte de slabă calitate sau nu foarte bine prioritizate, se poate să termini cu zero proiecte finanțate. Dacă ai proiecte bune - bune în faza de dezvoltare, bune în faza de implementare -, se poate să primești o pondere a finanțării mai mare decât e ponderea ta în UE ca populație sau ca economie. De aceea, esențial este să faci proiecte bune.

În plus, capacitatea administrativă e diferită de la stat la stat, la fel și gradul de dezvoltare al piețelor financiare diferă de la o țară la alta. Noi suntem una dintre țările mai puțin dezvoltate în acest domeniu. De aceea, una dintre preocupările mele, și am și depus un amendament în acest sens, a fost pentru o bună consiliere tehnică din partea BEI pentru state care au piețe financiare mai puțin dezvoltate, în principal state din Europa Centrală și de Est. Este nevoie de această consiliere pentru a servi drept sprijin atât în faza de concepere a proiectului, cât și, ulterior, în faza de implementare. Obiectivul este să facem proiectul cât mai bun pentru a atrage finanțare și pentru a concura cu state care au o administrație publică mai bună și au piețe financiare mai dezvoltate.

Lidia Moise și Octavian Manea:
Pentru așa ceva, ai nevoie de o strategie economică, tu, ca țară, ca stat. Avem noi, România, o strategie economică pentru a ști ce este important acum, câți bani alocăm, unde trebuie să atragem investiții străine?

Siegfried Muresan:
România a transmis Comisiei Europene un număr foarte mare de proiecte, peste 200 de propuneri. Multe dintre ele ar fi putut fi finanțate din fonduri europene nerambursabile. Au fost trimise la sfârșitul anului trecut, drept o primă listă de proiecte care ar putea fi finanțate, dar n-a existat o prioritizare, iar proiectele nu au fost practic subordonate unei strategii.

Autoritățile din țara noastră trebuie să vină cu o strategie macroeconomică, să atragă investitorii, să se preocupe să reformeze economia astfel încât să fie competitivă. Trebuie identificate domeniile în care noi avem avantaj competitiv față de alte țări din regiune și să ne distanțăm de modelul economic în care suntem doar mai ieftini decât alții. Fiindcă investitorii care vin la noi în țară și creează locuri de muncă doar pentru că suntem mai ieftini decât alții, așa cum vin, așa și pleacă mai departe spre Est. Trebuie să generăm locuri de muncă stabile, bine plătite; pe acestea investitorii le vor crea aici doar dacă avem un avantaj competitiv. La întrebarea pe care și-o pun oamenii, de ce nu câștigăm mai mult?, răspunsul - știu că sună cinic și pare că nu am inimă - este: fiindcă munca noastră nu valorează mai mult, nu suntem mai bine instruiți, atât valorează munca noastră, asta e productivitatea noastră.



va urma

















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu