sâmbătă, 26 septembrie 2015

Mantia Inselaciunii (30)


James Luceno




Frontul Nebula a fost în mare parte destrămat, îi explică ofiţerul judiciar lui Qui-Gon. Cei puţini pe care am reuşit să-i prindem susţin că n-au ştiut nimic despre planurile lui Havac pentru Eriadu. Unii dintre ei nici nu l-au cunoscut pe Havac şi spun că numele era folosit de obicei pentru aproape oricine făcea parte din facţiunea militantă a Frontului. Operaţiunea Eriadu a fost pusă la cale în mare secret, oricum, căci militanţii erau convinşi că exista un informator printre ei.
— Informatorul era unul dintre moderaţi, adăugă Qui-Gon. Prin el am aflat despre planurile lui Cohl de a prăda cargobotul Federaţiei Comerciale la Dorvalla şi, pe Asmeru, despre o operaţiune clandestină pe care Cohl o executa pentru Havac.
Judiciarul, o femeie subţire, cu păr castaniu şi o atitudine plăcută, notă observaţiile lui Qui-Gon pe un datapad de birou. Erau doar ei doi într-un mic compartiment din sediul cavernos al Departamentului Judiciar de pe Coruscant. Trecuse aproape o lună standard de la asasinate.
Dezactivarea scutului pe care membrii Directoratului Federaţiei Comerciale îl ridicaseră în jurul lor – aducându-şi fără să ştie moartea – se făcuse cu o echipă de tehnicieni, folosind două dislocatoare de câmp. Cei doi neimoidieni care supravieţuiseră masacrului, viceregele Nute Gunray şi senatorul Lott Dod, nu protestaseră când aceleaşi dislocatoare fuseseră folosite pentru a#i cufunda pe droizi într-o stare de supunere garantată. Privilegiile diplomatice le permiseseră neimoidienilor să plece de pe Eriadu fără a răspunde la vreo întrebare.
Cancelarul Suprem Valorum ordonase Departamentului Judiciar să înceapă imediat o anchetă, însă investigatorii#şefi se treziseră curând împiedicaţi de guvernatorul-locotenent Tarkin. Acesta insistase că, de vreme ce Eriadu nu putuse oferi nivelul potrivit de securitate, cazul ar fi trebuit să fie rezolvat de investigatorii de pe Eriadu. Existase îngrijorarea că Tarkin, temându#se de represaliile Federaţiei Comerciale, avea să încerce să arunce vina asupra altor grupuri. În schimb, nu făcuse decât să zădărnicească investigaţia permiţând dovezilor şi martorilor oculari să dispară. Ignoraţi, judiciarii cărora Valorum le ceruse să rămână pe Eriadu plecaseră în cele din urmă.
Qui#Gon încercase să rămână la curent cu evoluţiile în acest caz, dar investigatorul#şef care servise drept legătură cu echipa de pe Eriadu abia se întorsese pe Coruscant.
— S#a dovedit că Havac era de pe Eriadu, continuă ofiţerul judiciar. Numele lui adevărat era Eru Matalis, un corespondent de presă şi holodocumentarist, cu o ură îndelungată împotriva Federaţiei Comerciale. La un moment dat, a devenit conducătorul celulei Frontului Nebula de pe Eriadu şi a înaintat prin ierarhie până la o poziţie de comandă în organizaţie.
— O percheziţie în casa conspirativă a Frontului Nebula din oraşul Eriadu a dezvăluit că Frontul avea oameni de contact la toate nivelurile guvernului şi ale forţelor de ordine şi se presupune că ştia la fel de multe ca oricine implicat despre măsurile de securitate de la întâlnirea la nivel înalt. Evident, Havac – Matalis – şi#a folosit legăturile pentru a obţine insigne de securitate, uniforme şi acte pentru asasinii angajaţi de Cohl şi, poate, a aranjat ca arme să fie ascunse în pereţii sălii, înainte de summit.
— Operaţiunea trebuie să fi fost plănuită de îndată ce a fost anunţată întâlnirea la nivel înalt, spuse Qui#Gon. Sau curând după atacul asupra Cancelarului Suprem, aici pe Coruscant. Bănuiesc că niciodată nu vom şti dacă atacul a fost adevărat sau creat pentru a ne pune pe noi pe o pistă falsă care să ne depărteze de ceea ce se pregătea pe Eriadu.
— Nu dacă Havac sau Cohl nu învaţă să vorbească de dincolo de mormânt, zise judiciarul.
— Şi asasinii care au fost prinşi?
— Toţi cei deţinuţi susţin că Valorum era ţinta – chiar şi cei care au fost descoperiţi în cabină împreună cu Havac. Din câte spun ei, scopul lui Havac era de a face să pară că droizii Federaţiei Comerciale l#au ucis pe Valorum, la comanda directoratului. Asta ar fi dus la destrămarea Federaţiei, ceea ce a vrut Frontul Nebula întotdeauna.
— Ne#am gândit la posibilitatea de a se fi defectat ceva în programul droizilor şi că atacul asupra directoratului a fost o greşeală. Dar Baktoid a oferit dovezi extinse că aşa ceva nu s#ar fi putut întâmpla.
— Se poate ca Baktoid să fi fost implicat în sprijinirea lui Havac?
— Neagă cu vehemenţă orice implicare. De fapt, tehnicienii lor ne-au ajutat să analizăm droidul de luptă – aşa#numitul comandant – despre care s#a descoperit că avea un mecanism care îi permitea să fie controlat independent de calculatorul de control general, însă doar pentru o scurtă perioadă. Holocamera lui Havac l#a făcut pe comandant să acţioneze, iar cei doisprezece droizi au urmat exemplul comandantului. De îndată ce calculatorul de control central şi-a dat seama ce se întâmpla în sala întâlnirii la nivel înalt, i#a oprit pe toţi.
Qui-Gon se gândi la asta pentru o clipă.
— Havac trebuie să fi avut ajutor pentru a pune droidul în mâinile Federaţiei Comerciale.
— Neîndoielnic, zise judiciarul dând din cap. Însă privilegiile diplomatice ne#au împiedicat să aflăm tot ce dorim să ştim. De exemplu, dosarele Astroportului Eriadu arată că directoratul a sosit cu doar doisprezece droizi. Aşa că al treisprezecelea – asasinul – trebuie să fi fost dobândit în timp ce delegaţia se afla la suprafaţa planetei.
— Gunray, noul vicerege care comandă întreaga Federaţie Comercială, spune – prin avocaţii săi, oricum, – că, de fapt, cineva din directorat trebuie să fi acceptat sau să fi introdus droidul. Senatorul Lott Dod susţine că atunci când i#a atras atenţia lui Gunray despre al treisprezecelea droid, viceregele a părut a fi la fel de nedumerit ca şi el.
— Dar mesajul care i#a scos pe Gunray şi pe Dod din sală?
— A fost legitim – din câte se poate stabili. A fost detectată o scurgere de plasmă la motoarele navetei neimoidienilor. Scurgerea a declanşat scanerele de la astroport şi cineva a contactat securitatea de la sala summitului. Problema este că nu am putut afla identitatea celui care a contactat securitatea. Viceregele insistă că aparatul de comunicaţii la care l#a condus pajul era inactiv când a ajuns la el. Pajul a confirmat asta. Până când Gunray şi Dod s-au întors la locurile lor, violenţa deja se terminase, iar agenţii de securitate i#au arestat pentru că au intrat din nou în încăpere.
Judiciarul clătină din cap în semn de exasperare.
— Totul se reduce la Havac.
Qui#Gon îşi încrucişă mâinile pe piept şi dădu din cap, deşi nu prea convins.
— Aşa s#ar părea.
— Este o plăcere să te văd din nou, domnule senator Palpatine, spuse personajul minunat din câmpul holoproiectorului. Abia aştept ziua în care ne vom putea întâlni iar în persoană.
— Şi eu, de asemenea, maiestate, zise Palpatine plecându-şi capul în semn de respect.
Personajul şedea pe un tron cu spătarul rotunjit, avea o fereastră înaltă terminată într-o arcadă în spate şi, de ambele părţi, coloane masive din piatră locală. Vocea joasă era controlată, ca şi expresia feţei; vorbele ieşeau dintre buzele vopsite. Avea o siluetă subţire şi o faţă feminină, drăguţă. Era clar că îşi asuma responsabilităţile cu cea mai mare seriozitate.
Numele ei de naştere era Padme Naberrie. Dar din acest moment înainte avea să fie cunoscută ca regina Amidala, proaspăt aleasa conducătoare a lui Naboo.
Palpatine purta această convorbire din apartamentul său, în înaltul turnului Republica 500, asemănător cu o stâncă, într#unul dintre cele mai vechi şi mai prestigioase cartiere ale Coruscantului. Pereţii şi podeaua erau la fel de roşii ca şi tronul Amidalei, cu obiecte de artă decorând fiecare colţ şi nişă.
Îşi putea imagina propria replică fantomatică plutind deasupra holoproiectorului complex din podeaua camerelor Consiliului de Sfetnici din Palatul Theed de pe Naboo.
— Domnule senator, doream să vă anunţ ceva ce doar acum mi#a fost dezvăluit. Regele Veruna este mort.
— Mort, maiestate? Palpatine se încruntă, vizibil neliniştit. Fireşte, ştiam că s#a ascuns după ce a abdicat. Dar am înţeles că era sănătos.
— Era sănătos, domnule senator, zise Amidala cu o voce scăzută şi monotonă. Moartea lui a fost declarată "accidentală", dar este învăluită în mister.
Chiar şi la cei paisprezece ani ai ei, nu era cel mai tânăr monarh ales vreodată, însă era, cu siguranţă, cel mai convenţional, în îmbrăcăminte şi comportament.
Era înveşmântată din cap până în picioare într#o robă roşie cu umeri laţi, ale cărei mâneci largi erau tivite cu blană de potolii. Pieptarul îngust al robei era brodat cu fir preţios. Vopsită în alb, faţa ei era înconjurată de un guler înalt care nu doar îi susţinea trăsăturile delicate, ci devenea şi parte a unui acoperământ de cap complicat şi bătut în pietre preţioase, care se lăţea în spatele ei. Unghiile îi erau accentuate cu lac alb şi fiecare pomete cu câte un semn de frumuseţe stilizat, roşu. O tradiţională "cicatrice de amintire" îi traversa buza inferioară, fiind vopsită în alb, în contrast cu roşul rujului. Cinci servitoare stăteau în spatele ei, îmbrăcate în mantii vişinii cu glugă.
— Aş dori să ţi#l prezint pe noul şef al securităţii, domnule senator, spuse Amidala, făcând semn spre cineva care nu se vedea. Căpitanul Panaka.
Un bărbat bine bărbierit, cu piele măslinie, apăru în raza holo#proiectorului. Având un aspect lipsit de umor, purta o jachetă din piele şi o caschetă de comandant asortată. Se putea ca Panaka să fi fost numit de curând, dar nu era nou la curte, căci servise o vreme sub predecesorul său, căpitanul Magneta.
— Deoarece regele Veruna a murit în condiţii suspecte, zise Amidala, căpitanul Panaka consideră că întărirea pazei este necesară pentru noi toţi, inclusiv pentru dumneavoastră, domnule senator.
Palpatine păru surprins, chiar amuzat de idee.
— Nu cred că acest lucru este necesar pe Coruscant, maiestate. Singurul pericol apare din a fi nevoit să fraternizez cu ceilalţi senatori şi să rămân, cumva, imun la lăcomia care macină Senatul Galactic.
Regina reapăru în raza holoproiectorului.
— Cum rămâne cu recentele probleme între Federaţia Comercială şi teroriştii Frontului Nebula, domnule senator?
Palpatine clătină din cap în semn de dezaprobare.
— Acel incident nefericit a arătat doar cât de ineficientă a devenit Republica în medierea unor astfel de conflicte. Prea mulţi din Senat îşi pun nevoile personale deasupra celor ale Republicii.
— Ce se va întâmpla cu propunerea cancelarului Valorum de a taxa zonele libere?
— Sunt sigur că domnul Cancelar Suprem va urmări acest subiect.
— Cum vei vota, domnule senator, dacă se va ajunge la vot?
— Cum doriţi să votez, maiestate?
Amidala se gândi înainte de a răspunde.
— Am o responsabilitate faţă de poporul de pe Naboo. Mi#ar plăcea foarte mult să stabilesc relaţii cordiale cu domnul cancelar Valorum, dar Naboo nu îşi poate permite să fie amestecat într#o dispută care pune faţă în faţă Republica şi Federaţia Comercială. Voi respecta decizia dumneavoastră în această problemă, domnule senator.
Palpatine înclină capul.
— Atunci voi cântări subiectul cu mare atenţie şi voi vota în conformitate cu ceea ce este mai bine pentru Naboo şi pentru Republică.
Valorum stătea lângă ferestrele înalte, admirând priveliştea oraşului.
— Ultima dată când ne#am întâlnit aici, a fost pentru a discuta cererea Federaţiei Comerciale de protecţie faţă de terorişti, zise el, şi, în lunile ce au trecut de atunci, situaţia a devenit tot mai încordată. Când mă gândesc la cursul evenimentelor care ne#au adus în acest loc întunecat, mă simt pierdut. În cazul în care cineva ar fi încercat să îmi spună acum câteva luni că vom ajunge aici, nu aş fi ascultat avertismentul, deoarece nu aş fi crezut că este posibil.
Senatorul Palpatine tăcu. Aşteptă ca Valorum să se întoarcă spre el.
— Din respect pentru ce s-a întâmplat la întâlnirea la nivel înalt, am amânat supunerea la vot în Senat a propunerii de taxare. Dar sunt supus presiunilor de a încheia acest subiect odată pentru totdeauna – atât din partea celor care i se opun, cât şi din a celor care o susţin.
Valorum se întoarse cu faţa la Palpatine.
— Dumneavoastră, poate mai mult ca oricine, cunoaşteţi atmosfera din Senat. Asasinatele au creat compasiune pentru Federaţia Comercială, până la punctul în care nu vom putea obţine destul sprijin pentru taxare?
— Din contră, zise Palpatine. Ceea ce s-a întâmplat pe Eriadu nu a făcut decât să întărească temerile tuturor că ne aşteaptă vremuri violente şi că acest conflict dintre Federaţia Comercială şi Frontul Nebula ar putea fi un semn al tragediilor şi mai mari ce vor urma.
— Mai mult, cu neimoidienii ahtiaţi după profit la conducerea Federaţiei, este probabil ca tensiunile să se intensifice în sistemele îndepărtate. Planul dumneavoastră de a redirecţiona veniturile către Inelul Exterior este lăudabil şi este ceva ce ar trebui să fie pus în practică. Multe planete şi concerne greu încercate vor avea de profitat dintr#o astfel de mişcare. Competiţia de piaţă va reduce, în cele din urmă, influenţa Federaţiei Comerciale, fără a fi nevoie de intervenţia Republicii, în afară de taxare.
Valorum dădu din cap.
— Şi cum rămâne cu cererea Federaţiei Comerciale pentru trupe defensive în plus? Chiar şi cu eliminarea ameninţării Frontului Nebula, neimoidienii vor cere permisiunea de a-şi mări armata.
— Este adevărat, spuse Palpatine rar. Ca o răsplată, măcar, ar trebui cel puţin să ne gândim să permitem Federaţiei Comerciale să facă toţi paşii necesari în protejarea navelor sale. Spargerea Frontului
Nebula nu anulează posibilitatea unor alte acte de terorism, lansate de orice grup se va mai ridica.
Valorum se uită la Palpatine.
— Vom avea votul lui Naboo?
Palpatine oftă cu subînţeles.
— Din nefericire, regina Amidala nu este pregătită să sprijine taxarea, căci Naboo încă se bazează pe Federaţia Comercială pentru multe dintre importurile sale esenţiale. Este tânără şi lipsită de experienţă în astfel de probleme, dar dornică să înveţe. Îşi aţinti privirea asupra lui Valorum. Totuşi, voi continua să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a lucra în culise. Sunt sigur că vom reuşi să adunăm voturile necesare.
Valorum zâmbi în semn de mulţumire.
— Pentru tot sprijinul pe care mi l-aţi arătat, prietene, sper că veţi avea încredere că, dacă va fi vreodată nevoie, voi face tot ce îmi stă în putere şi voi oferi ajutor lui Naboo.
— Mulţumesc, domnule Cancelar Suprem. După cum spuneţi, vă voi crede pe cuvânt.



va urma

















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu