George Drumur
M-aş
mira, mira-m-aş mult
Să
nu pot să-şi mai ascult
Mersul
lin, vioi şi unic,
Prin
leagănul lui s-alunec,
Molcom,
rar, ca un refren
Din
culoare şi polen.
M-aş
mira, mira-m-aş foarte
Să
nu-şi pot trimite carte,
Carte
bună - şi-un gând bun -
Cu
pecete de străbun,
Să
nu te ştiu ocolind
Versul
dulce de colind.
M-aş
mira, mult m-aş mira
De
cumva te-ai supăra
Că
şi-am pus la căpătâi
Dintre
doruri cel dintâi,
C-am
adus de pe Rarău
Stele
pe la pragul tău.
Nu-i
a bună, nu-i a bună
Că
te uiţi mereu la lună;
Eu-s
aici, mă ştii, ne ştim
Dintr-un
ceas de vis sublim.
Doar
puţin şi plec din nou,
Din
ecou în alt ecou.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu