Boris Pasternak
Grea
cruce sa iubesti pe unii.
Dar
tu - ce simpla! De-nteleg
Secretul
frumusetii tale,
Enigma
vietii o dezleg.
S-aude,
primavara, fosnet
De
adevaruri, cum razbat.
Ca
aerul îti e-ntelesul,
Ca
el de dezinteresat.
Freamatul
viselor s-aude
Atunci
- si parca le si vezi.
În
rândul marilor temeiuri,
Tu,
precum aerul, te-asezi.
Usor
e: te trezesti, din suflet
Zvârli
pleava vorbei, vechi cusururi,
Curat
s-o duci de-aici-naite,
Sa
nu te mai mânjesti de-a pururi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu