Interviu cu SIEGFRIED MUREȘAN
Siegfried Muresan
CRITERIILE PLANULUI
Trebuie ajutate zone care sunt mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest fond poate fi o oportunitate pentru a atrage investiții în proiecte de infrastructură (energetică, de transport, digitală) care să ducă, astfel, la o dezvoltare durabilă, sustenabilă a acestor zone. De aceea, tocmai din aceste proiecte care creează valoare adăugată și care pot după aceea să atragă investitori trebuie alese proiectele de investiții.
Lidia Moise și Octavian Manea
Lidia Moise și Octavian Manea:
Până la urmă nu trebuie să vorbim și de o distribuție geografică? Pentru că proiectele performante vor ajunge tot în Nord, iar nevoia este în Sud și Est. Adică nu ajungem să conservăm niște dezechilibre care deja există?
Siegfried Muresan:
O distribuție geografică pe hârtie nu va exista, fiindcă investitorii au nevoie să simtă că sunt selectate cele mai bune proiecte, și nu că trebuie să finanțăm acum un proiect prost într-un anumit stat pentru că am finanțat deja prea multe proiecte bune dintr-un alt stat. Fiindcă nu va exista această distribuție geografică, proiectele trebuie subsumate unor obiective strategice, unor domenii prioritate.
Esențiale vor fi criteriile care vor sta la baza determinării proiectelor câștigătoare. Aceste criterii sunt stabilite de către Comitetul Director și eu aș spune că, între criterii, trebuie să fie și niște indicatori economici, poate și sociali, cu privire la regiunile în care aceste proiecte vor fi finanțate. Să încercăm să favorizăm, de exemplu, regiunile în care șomajul este dincolo de un anumit nivel, de exemplu mai mare de 25%.
Trebuie ajutate zone care sunt mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest fond poate fi o oportunitate pentru a atrage investiții în infrastructură care să ducă, astfel, la o dezvoltare durabilă, sustenabilă a acestor zone. De aceea, tocmai din aceste proiecte care creează valoare adăugată și care pot după aceea să atragă investitori trebuie alese proiectele de investiții.
Din acest fond nu vom renova fântâni sau săli de sport, nu vom construi piscine, vom construi proiecte de investiții mari, transfrontaliere, care să aibă valoare adăugată, să îmbunătățească competitivitatea și să genereze investiții suplimentare.
Lidia Moise și Octavian Manea:
Cum va fi un stat stimulat să participe cu bani într-un astfel de fond, dacă nu are certitudinea că proiectele vor fi naționale?
Siegfried Muresan:
Stimulentele oferite până acum statelor de către Comisia Europeană pentru a participa cu bani publici s-au dovedit a fi prea reduse și, de aceea, statele nu participă ele însele cu fonduri publice, dar vestea bună este că opt state participă prin bănci de dezvoltare promoționale.
Dar tocmai pentru că nu este interferență politică, pentru că nu este niciun beneficiu politic pentru state, ele nu participă și banii cu care vin prin băncile promoționale nu reprezintă o garanție că se vor întoarce în statele respective.
Deci este și un proiect european, are și componenta asta de solidaritate. Dar, dacă ai proiecte mai bune decât alții, poți să absorbi mai mult decât cota ta parte, mai mult decât suma cu care ai participat la crearea fondului. Dar nu este o garanție că, dacă participi cu mai multe fonduri din băncile tale promoționale, vei avea mai multe proiecte finanțate în statul tău. Nu este o garanție, nu există o legătură.
INFRASTRUCTURĂ STRATEGICĂ
Gazoductul Iași-Ungheni este un exemplu concret cum, din cauza infrastructurii energetice deficitare din România, nu reușim să îndeplinim un obiectiv strategic față de Moldova și chiar un obiectiv strategic al UE. Conducta nu funcționează la capacitatea maximă în mare parte din cauza deficitului de gaz în regiunea de nord-est a României și care se datorează exact lipsei de investiții, a imperfecțiunii infrastructurii noastre energetice.
Lidia Moise și Octavian Manea:
Concret, în paralel cu acest fond, e limpede că este nevoie de un spațiu fiscal, capacitate de a cheltui, fără ca asta să te târască într-un deficit major. Dvs. ce părere aveți?
Siegfried Muresan:
Orice om politic responsabil la momentul la care propune o relaxare fiscală și o reducere de impozite trebuie să știe exact de unde vor veni banii pentru a compensa reducerea de taxe și să le spună asta oamenilor. Fiindcă bugetul public ne privește pe noi toți, sunt banii noștri acolo, ai tuturor. Or, știm sigur că Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României nu știu de unde vor acoperi deficitul generat de reducerile de impozite de anul următor. Politica fiscală în care nu știi ce venituri vei avea pentru a compensa reducerile fiscale este o politică iresponsabilă, e o politică de candidat, nu e o politică de guvern responsabil. Este exact ce a făcut Tsipras cu grecii înainte de alegeri: le-a spus că pot rămâne în zona euro fără a respecta nicio condiție. Or, asta nu se poate.
Lidia Moise și Octavian Manea:
România nu prea a făcut investiții în ultimii doi ani. Noi am obținut un echilibru bugetar, am obținut o situație destul de bună, chiar mai bună decât a celorlalte state europene, prin blocarea investițiilor.
Siegfried Muresan:
Întotdeauna mă îngrijorează când văd statistici despre scăderea nivelului de investiții într-o economie, pentru că reducerea investițiilor înseamnă că, mâine, economia ta va fi mai puțin competitivă, va genera mai puțină creștere economică sustenabilă, venituri mai puține, oamenilor le va merge mai rău mult timp de acum încolo.
Scăderea investițiilor, a inovării înseamnă un dezavantaj competitiv major în viitor. O reducere a investițiilor slăbește economia pe termen lung în mod esențial. Vedem asta și la state cu economii puternice, precum Italia, Franța. Italia nu generează creștere economică de 15 ani, iar în Franța producătorii industriali semnificativi au ales să-și mărească capacitățile de producție în alte state.
Este simplu: dacă Franța nu investește în infrastructură, o va face Germania și atunci locurile de muncă se vor crea acolo.
Lidia Moise și Octavian Manea:
Dacă te uiți în cifrele bugetului, te îngrijorezi. Suntem la un nivel de alarmă cu investițiile.
Siegfried Muresan:
Tocmai. Chiar și în vremuri de criză, și mai ales pentru a ieși din criză, trebuie păstrat nivelul investițiilor. Trebuie reduse acele cheltuieli care nu produc valoare adăugată, trebuie să reducem cheltuielile cu aparatul de stat. Dacă ai un deficit mare, există două modalități de a-l acoperi: prin creșterea veniturilor sau prin reducerea cheltuielilor.
Opinia mea dintotdeauna este că nu trebuie să crești veniturile printr-o fiscalitate mai mare, împovărând, astfel, economia reală și, în special, IMM-urile. Fiindcă faci un rău pe termen lung. Veniturile trebuie sporite sustenabil prin creștere economică pe termen lung, iar pentru a reduce acest ecart este nevoie și de reducerea cheltuielilor, dar nu a investițiilor.
Adesea, oamenii politici aleg să reducă deficitul prin împovărarea economiei reale, tocmai pentru a compensa lipsa voinței lor de a restructura un aparat de stat și incapacitatea lor de a implementa reforme structurale.
Lidia Moise și Octavian Manea:
În aprilie, Comisia își exprima speranța că se vor identifica proiecte private sau cu parteneriat public-privat și în Grecia. Mai este speranța asta realistă, având în vedere ce se întâmplă acum acolo?
Siegfried Muresan:
Situația în Grecia s-a înrăutățit mult de-a lungul ultimelor săptămâni. Nici la guvernul anterior de centru-dreapta din Grecia nu a fost totul perfect; multe lucruri au mers prea încet, reformele structurale, privatizările, n-au redus aparatul de stat ineficient destul de rapid. Dar situația economică în timpul guvernului proeuropean de centru-dreapta a fost mult mai bună decât este după șase luni de guvernare comunistă. În urmă cu șase luni, Comisia Europeană prognoza pentru Grecia o creștere economică de +2,9%. În momentul de față, după șase luni de guvernare Tsipras, este 0% creștere economică și probabil vom avea chiar recesiune după ce băncile au fost închise două săptămâni. În urmă cu șase luni, Comisia Europeană prognoza un excedent bugetar primar. Acum, deficitul primar înainte de plata dobânzilor este de 2% din PIB, așadar iată cu cât s-a înrăutățit perspectiva macroeconomică a Greciei după șase luni cu Tsipras la guvernare.
Prim-vicepreședintele Comisiei a anunțat în plenul Parlamentului European pe 25 iunie disponibilitatea Comisiei Europene de a plăti în avans fondurile acordate Greciei, deci bani pe care trebuia să-i plătească în următorii șapte ani să-i acorde în prezent, fiindcă nevoia Greciei de finanțare, de creștere a locurilor de muncă este acum iminentă. În total, până la 35 miliarde de euro.
Lidia Moise și Octavian Manea:
Asta separat de bailout?
Siegfried Muresan:
Exact. 35 de miliarde de euro care li se cuvin grecilor în următorii șapte ani, Comisia spune: le punem la dispoziție acum, rapid. Guvernul nu e interesat. Ține în continuare discursuri ideologice, în loc să folosească toate metodele care i se pun la dispoziție pentru a ajunge la un acord. Or, când este o propunere concretă de ajutor semnificativ, spune: „nu, fac referendum“, pentru a decide cu privire la o chestiune absolut ideologică. Mă îngrijorează această componentă irațională și faptul că acest guvern pune ideologia în fața rațiunii.
Interviu realizat de LIDIA MOISE și OCTAVIAN MANEA
final
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu