James Luceno
Obi-Wan aşteptă ca platforma teroriştilor să se ridice de pe puntea hangarului înainte de a activa motoarele elevatoarelor repulsoare. Pe lângă uriaşele portaluri de la capetele braţelorhangar, guri magneto-constrictoare se deschiseseră de#a lungul curbei interioare a braţelor în fiecare zonă. Zeci de platforme de marfă şi de barje începuseră să se îndrepte spre aceste ieşiri de urgenţă mai mici, însă blocajele se formau rapid, în ciuda eforturilor de supraveghere ale calculatorului de control central.
Obi-Wan înţelese că dacă ajungeau prea târziu la portal, el şi Qui-Gon ar fi fost obligaţi să recurgă la alte mijloace de abandonare a navei. Însă tânărul Jedi era foarte metodic. Petrecu un moment lung studiind fluxul traficului şi anticipând unde era posibil să aibă loc blocajele înainte de a alege un traseu.
Acel traseu îi duse direct în înălţimile hangarului, pline de troliuri şi macarale, înainte de a coborî abrupt spre ieşirea din zona trei. Frecându#se de trei platforme pe drumul de coborâre, Obi#Wan evită cu grijă o coliziune cu o barjă care se bloca rapid în deschizătură.
Cohl ieşise cu câteva minute înainte din braţul#hangar, dar dispozitivul de urmărire pe care Obi#Wan îl montase îl asigura pe Jedi că va putea să deosebească platforma lui Cohl din cireada care acum alerga înnebunită.
— I#am prins, maestre, îi spuse el lui Qui#Gon, care cerceta ecranele din spate. Se îndreaptă spre sfera centrală. Nu sunt sigur dacă au de gând să treacă peste ea sau pe dedesubt, dar accelerează.
— Ţine#te după ei, Obi#Wan. Însă păstrează aceeaşi distanţă. Încă nu vrem să ne facem văzuţi.
Cu sfera centrală albă ca fildeşul profilându#se şi cu întinderea largă a imenselor braţe de fiecare parte, zona interioară a cargobotului circular era o imagine de ţinut minte – mai ales cu navele de toate dimensiunile şi formele care se revărsau din cale. Însă mişcarea imprevizibilă a acestora îi lăsa prea puţin timp lui Obi#Wan pentru a admira peisajul. Îşi împărţea atenţia între inelul pâlpâitor care era platforma lui Cohl pe monitor şi ecranele consolei, care arătau imagini de afară în ambele părţi.
Cu majoritatea platformelor scurgându#se către partea inferioară a sferei centrale, chiar şi uşoarele ciocniri puteau provoca reacţii în lanţ în îngrămădeală. Multe dintre platforme deja scăpau de sub control şi câteva se aflau pe trasee de coliziune cu braţele hangarului.
Totul începea să îi aducă aminte lui Obi#Wan de exerciţiile pe care le îndurase în tinereţe în Templul Jedi de pe Coruscant, unde scopul unui elev era să rămână cu atenţia neabătută asupra unei singure sarcini, în timp ce chiar şi cinci profesori făceau tot ce puteau pentru a#l distrage.
— Atenţie la pupa, Padawan, îl avertiză Qui#Gon.
O platformă ieşise de sub ei, agăţându#le pupa în urcare. În pericol de a se rostogoli, Obi#Wan acceleră motoarele de altitudine şi reuşi să#şi redreseze nava tocmai la timp. Însă atingerea îi îndepărtase de pe cursul lor şi, dintr#odată, se apropiau de tulpina de rezistenţă groasă care lega sfera centrală imensă de braţele hangarelor.
Obi#Wan aruncă o privire la ecranul de stare, dar nu găsi nici un inel care să pulseze.
— Maestre, i#am pierdut.
— Concentrează#te asupra direcţiei în care vrei să mergi, Obi#Wan, zise Qui#Gon cu o voce calmă. Ignoră ecranul de stare şi lasă Forţa să te ghideze.
Obi#Wan închise ochii pentru o clipă, apoi, ascultându#şi instinctele, ajustă cursul. Aruncând o privire la ecran, văzu platforma lui Cohl în faţa lor, la tribord.
— Îi văd, maestre. Se îndreaptă spre vârful sferei centrale.
— Căpitanul Cohl nu a fost niciodată unul care să rămână în turmă prea mult.
Obi#Wan reglă cursul din motoarele de altitudine ale platformei şi, curând, văzu pâlpâirea încurajatoare a inelului.
Sfera centrală umplea ecranele legate la videocamerele din botul navei, dezvăluind nivel după nivel din ceea ce Obi#Wan ştia că fuseseră odată camere de conferinţă şi spaţii de locuit pentru echipajul cargobotului, înainte ca Federaţia Comercială să fi început să folosească munca droizilor. Erau aproape în vârful sferei centrale, când un vânător spaţial singuratic ţâşni pe ecrane, cu tunurile cu laser duble descărcându#se într#o ţintă nevăzută.
— O Formă invizibilă a Frontului Nebula, spuse Qui#Gon uşor surprins.
Vânători spaţiali de clasă inferioară, rezistenţi, cu aripi aplecate, Formelelnvizibile fuseseră proiectate pentru lupta în atmosferă. Însă grupul terorist îl modificase pe acesta cu stabilizatoare de manevră pe partea posterioară şi cu un motor de hiperpropulsie ataşat.
— Dar în ce trag? întrebă Obi#Wan. Piloţii lui Cohl ar fi trebuit să distrugă până acum vânătorii stelari ai Profitului.
— Bănuiesc că vom afla în curând, Padawan. Între timp, fi atent la problema actuală.
Obi#Wan se zburli la mustrarea blândă, dar aceasta era meritată. Avea obiceiul de a privi înainte, în loc să rămână în prezent, după cum prefera Qui#Gon – să servească ceea ce Jedi numeau Forţa vie.
Mult deasupra capului chel al sferei centrale şi a scanerelor pătrăţoase, care se aflau în vârful turnului de comandă al cargobotului, platforma lui Cohl prindea viteză şi, cu manevre îndrăzneţe, ieşea din norul de platforme în care se ascunsese. În pericol de a rămâne prea mult în urmă, Obi#Wan recurse la motoarele de propulsie pentru mai multă viteză.
Când începură să treacă de curba superioară a sferei centrale, Obi#Wan redusese mult distanţa dintre cele două platforme. Se pregătea să#l urmărească pe Cohl în spaţiu, când un alt vânător stelar – un Vânător de capete Z#95 modificat – apăru pe ecrane şi explodă.
— Bătălia continuă, spuse Qui#Gon.
Ieşind din îmbrăţişarea celor două braţe, Cavalerii Jedi văzură sursa focurilor de răspuns. Plutind ca un inel deasupra părţii întunecate a Dorvallei, era un al doilea cargobot, cuprins de ciuperci de foc create de navele Frontului Nebula.
— Întăririle Federaţiei Comerciale, zise Obi#Wan.
— Cargobotul ar putea complica lucrurile, cugetă Qui#Gon.
— Dar, cu siguranţă, acum am pus mâna pe Cohl.
— Cohl este viclean, Obi#Wan. Trebuie să fi prevăzut asta. Nu face o mişcare fără un plan de rezervă.
— Dar, maestre, fără navele lui de sprijin...
— Nu te aştepta la nimic, îl întrerupse Qui#Gon. Doar păstrează cursul.
În spaţiul la fel de înghesuit al platformei teroriştilor, cei opt membri ai bandei lui Cohl îşi îndeplineau sarcinile date din timp.
— Trapele internă şi externă sunt închise, căpitane, raportă Boiny din locşorul său de la consola de instrumente curbată. Toate sistemele funcţionează.
— Pregătiţi#vă pentru conversia de la elevatoarele repulsoare la propulsia subluminică, spuse Cohl, legându#şi centurile.
— Pregătire de conversie, transmise Rella.
— Comunicaţiile sunt active, zise altul. Comutăm pe frecvenţa de prioritate.
— Spaţiul liber, căpitane. Trecem la o mie de metri distanţă de sfera centrală.
— Uşurel, spuse Cohl, conştient de o anumită încordare care se simţea în aerul recirculat. Nu ieşim în evidenţă până ajungem la zece mii de metri. Apoi o tulim.
Rella îi aruncă o privire aprobatoare.
— Plănuieşte precis; îndeplineşte perfect...
— Şi evită detectarea – înainte, în timpul şi după, completă Boiny.
— Fixaţi cursul pe unu#unu#şapte, prora cargobotului, le zise Cohl. Acceleraţi la punct cinci. Viteza subluminică în aşteptare.
Îşi dădu scaunul pe spate şi comută ecranul de la tribord. Şoimul#Liliac şi navele de sprijin reuşiseră să ţină Achizitorul la distanţă. Însă vânătorii stelari ai Federaţiei Comerciale erau peste tot pe câmpul de luptă, hărţuiţi de piloţii Frontului Nebula şi zăpăciţi de torentele de mărfuri care ţâşneau din calele Profitului. Totuşi, trebuia doar să se întâlnească cu Şoimul#Liliac şi să pună câţiva parseci între nava de susţinere şi Achizitor.
Rella se întinse în faţă şi îi şopti.
— Cohl, dacă scăpăm cu viaţă, te iert că ai acceptat misiunea asta.
Cohl deschisese gura să răspundă, când Boiny zise:
— Căpitane, ceva ciudat. Ar putea fi o eroare, dar avem o platformă de marfă care se ţine chiar în coada noastră.
— Arată#mi, spuse Cohl, îndreptându#şi ochii violeţi spre ecran.
— Fix în centru. Cea cu botul ascuţit.
Cohl amuţi pentru o clipă, apoi spuse:
— Schimbaţi cursul la unu#unu#nouă.
Rella se puse pe treabă.
Boiny scoase un hohot de râs nervos.
— Platforma îşi schimbă cursul la unu#unu#nouă.
— Să fie un fel de tractare gravitaţională? întrebă unul dintre cei prezenţi – un om pe nume Jalan.
— Tractare gravitaţională? spuse Rella, luându#l evident în râs. Pe lunile lui Bodgen, ce#i aia?
— E ce îl împiedică pe Jalan să gândească limpede, mormăi Boiny.
— Terminaţi, cu toţii, zise Cohl, mângâindu#şi barba gânditor. Putem să scanăm platforma?
— Putem să încercăm.
Cohl scoase un oftat şi îşi puse mâinile în sân.
— Să jucăm la sigur. Bagă#ne înapoi în grămada de nave.
— Maestre, ne scanează, spuse Obi#Wan. De asemenea, schimbă cursul.
— Au de gând să se ascundă în grupul acela de platforme de marfă, zise Qui#Gon, mai mult pentru sine. Este vremea să le dăm altceva de lucru, Obi#Wan. Activează detonatorul termal de îndată ce sunt un pic mai departe de cargobot.
Cohl strânse cotierele scaunului său îngust când platforma teroriştilor fu lovită de vecinii ei, în roiul care se scurgea prin spaţiu între cele două cargoboturi ale Federaţiei Comerciale.
— Nu mai putem rezista mult, avertiză Boiny, strângând consola de instrumente cu mâinile lui cu ventuze în vârfurile degetelor.
— Cohl, zise Rella cu asprime. Dacă nu ieşim acum, o să sfârşim în mijlocul unei încleştări între vânătorii stelari.
Cohl îşi ţinea ochii lipiţi pe ecranul de deasupra capului.
— Ce face platforma?
— Ne imită fiecare manevră.
Unul dintre oameni înjură pentru sine.
— Ce#i în chestia aia?
— Sau cine? interveni un altul.
— Ceva nu e în regulă, zise Cohl, scuturând din cap. Miros un şobolan womp.
Boiny se uită la el.
— N#am întâlnit nici unul care să poată pilota aşa de bine o platformă, căpitane.
Cohl plesni cu palmele în cotiere, cu un gest hotărât.
— Nu mai pierdem vremea. Porniţi motoarele subluminice primare.
— Aşa mai vii de acasă, observă Rella, îndeplinind ordinul.
Fără avertisment, Boiny aproape că sări din scaun, gesticulând înnebunit spre unul dintre senzorii consolei şi bălmăjind.
— Boiny! strigă Cohl, ca pentru a rupe vraja care pusese stăpânire pe rodian. Termină!
Boiny se întoarse cu ochii lui negri plini de neîncredere.
— Căpitane, avem un detonator termal prins de miezul motorului platformei.
Cohl se holbă la el cu aceeaşi neîncredere.
— Cât mai e până la detonare?
— Cinci minute şi tot numără!
va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu