Sprincenatu Dan
Ce
tare doare dorul
cu
cruzime te-apasă
cănd
iubita ţi-e departe
sufletul-
i extrem de trist
eşti
fulgerat de gânduri
ai
vrea să zbori în spaţiul infinit.
În
lumea vechilor mistere,
grădina
florilor multicolore
alegoria
virtuţilor divine
în
templul destinat frumuseţii.
Acolo
în mijlocul aromei
ce
străbate din vasele de aur
pentru
ars magice mirodeni
asculţi
umil muzica sferelor
făcute
să vibreze Cosmosul infinit
o
melodie ce te încântă.
Uşor
simţi o descătuşare
aştepţi
iubita să apară
frumoasă
ca un înger
dar
vai, nu-i decât o umbră
a
tenebrelor deranjate
de
muzica divină.
Descumpănit
ai un vis
ieşi
din singurătate
alergi
la muza ta
pentru
ca în duet
să
vă topiţi într-un înger.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu