Am
incercat
Stefania
Rotariu
Am
incercat,
Pe
munti inalti sa urc,
Dar
pasii mi-au alunecat,
Si
mica, tare mica m-am vazut.
C-un
munte mi-am asemuit,
Puterea
ce-mi curge-n vine,
Si
am luptat si am sa lupt,
Chiar
dac-ar fi cu mine.
Un
munte am sa urc,
Ca
pasarea in zbor,
Si
piscul am sa-i rup,
Sa
vada ca sunt om.
Un
dor
Daniel
Luca
Mi-e
dor să-mi spui ca în trecut de noi,
Că
cerul este trist când nu-ţi vorbesc!
Ne-acoperim
tăcuţi sub stropi din ploi,
Uitând
să te întreb dacă îţi mai lipsesc!
Chiar
dacă azi răspunsul ţi-e înfrigurat,
În
primăvara ta m-adăpostesc şi eu!
Întreb
de-un tren ce a plecat întârziat
Şi
mi-a luat un vis în care am crezut mereu!
Te
strig fără să cred că ai plecat departe,
Eu
îţi mai scriu aşa cum te-am obişnuit!
Am
strâns atâta dor de-ar suspina o carte...
Din
ai mei ochi, peronul tău a dispărut!
Mi-e
dor să-mi spui că mă iubeşti la fel,
Că
primăvara mea te va aduce pentru mine!
Că-mi
vei zâmbi prin păpădii şi muşeţel
Şi
voi rămâne-o viaţă numai lângă tine!
De
tine de-aş avea
Violetta
Petre
Musteşte-n
mine seva zăludelor ne-zee
Când
năpusteşti spre mine blesteme fără leac;
Eu
îţi aştern pe umeri arbuşti de azalee
Şi-ndur
sărut sălbatic când mă supui şi tac...
De-mi
spui că marea-i roz şi soarele-o să moară
Eu
mă pictez cu-n roşu din care sângerez
Ca
rana cea adâncă din ochi de căprioară
Şi
te ascult orbeşte şi-n noapte te veghez...
Să
nu te-nchidă luna în tainele-i de foc
Şi
cerul să nu-ţi ningă decât un alb etern
Îţi
împletesc în gânduri parfum de busuioc
Şi
flori de iasomie în vise eu îţi cern...
Tu,
ca o nepăsare, cuceritor de stele
Priveşti
spre universuri şi sorbi din seva mea,
Eu
te ascund în braţe-mi de cântecul de iele
De
mine să ai parte, de tine de-aş avea!
COAJA
FRUCTELOR DE SOI
Dana
Ene
Diseară
am să te caut printre stele.
Voi
azvârli comete pe Pământ.
La
gât, un colier din coji de mere
Îmi
va aduce-aminte cât îți sunt
De
dragă. Iar parfumul lor
Va-ntoarce
depărtările pe dos...
La
noapte o să-mi fie cel mai dor
De
ochii tăi, de glasul tău duios!
Livezi
de ceață densă au crescut
în
anotimpul orb. De atâta soare...
Am
să le traversez cu pas mărunt.
Călcâiul
meu din coji de portocale
Va
lăcrima. O lacrimă fierbinte,
Atât,
cât să transforme toată ceața
În
revărsarea ploilor plăpânde.
Obrazul
să ți-l spele dimineața!
Diseară
am să te caut pretutindeni,
Printre-ale
vremii vrednice statui.
În
coate îmi vor crește galbeni pinteni
Din
cojile gustoase de gutui.
Să
îmi aduc aminte despre noi,
Pierduți
mereu și regăsiți vreodată
Numai
în coaja fructelor de soi
Ce-așteaptă
iar, din Univers să cadă!
Dorul
învinge distanţa
Marius
Iulian Zinca
Ridic
privirea să deschid ferestrele din pereţii fără geamuri
ai
cerului din noapte cu drumul de stele şi nu ştiu cum
să-mi
îmbrac pământul de flori,
să
zâmbească,
să-i
arăt că mă bucur
când
razele din zori, îmblânzesc clipele de peste timp
şi
dorul învinge distanţa dintre minte şi suflet.
La
mulți ani, Poezie
Gina
Zaharia
nu
cred să fi dormit în noaptea asta
am
zărit-o devreme
își
încheia șiretul de zori și pornise departe
nu-i
trebuie gps
are
cartea de vizită a tuturor meridianelor
astăzi
se va răsfăța într-un cântec
instantaneu
ești
regină i-am șoptit mi-a făcut cu ochiul
un
ram se umplea de albine
păpădiile
dansau în jurul soarelui și-ntr-un alt veac
un
duet cu mine și tine e vacanță
în
toată ființa
odată
curăța noroiul de pe tălpile vârstei
lângă
ea stăteau morile de vânt un fel de teatru cu păpuși
de
la care pleci seara
și-ți
rezervi loc în parcul dintre glorii
la
șapte zile de portul ei se vând iluzii
un
du-te-vino veritabil
odată
înfrățit cu el devii cometă
pe
un cer invizibil
vino
la o cafea poezie
lasă-ți
aroma pe buzele care știu să șoptească prin tine
un
crez
P.S.:
La mulți ani, Poezie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu