Grupaj de poezii (48)

Ardere de tot

Bilea Diana Dobrita

singuri prin Dumnezeu

uneori singură numai de tine

în spațiul strigătului adânc al senzațiilor de verde

ca sângele fericirii când lupt cu tine

și colții tăi vajnici îmi rup câteva zale de fier în epidermă

în timpul de pământ dintre nadir și zenit

unde nu-mi încape cerbul cu care aș putea să iau în coarne

luna aceasta, marea și pădurile coapte

pe obraji îmi curg șiroaie de îngeri

nu se recunosc între ei

și doar nedumerirea mea le dă o speranță

bat în ușile dulci ale cărnii celui de-al treilea pătrar al păcatului

și cer gardianului răgaz

să-mi aprind degetele

apoi să ard într-un poem cum n-a mai fost scris altul

UN DOR DE TINE

MIRCEA TRIFU

Am gura înecată-n sete,

Mi-s buzele chemări uscate,

Izvor de ape îngheţate ,

Îmi picură, din ochi, secrete.

Un nume tremură în mine,

Eternă e cărunta taină,

Doar inima, tăcută iarnă,

Ascunde, alb, un dor de tine.

Pisează-mi munţii mărunţele,

Topeşte tot în ape-adânci,

Si frica coltilor de stânci,

Se va pleca iubirii mele.

Iubesc! Am curaj! Nu mă tem!

Lusiana Drăguşin

Şterg haosul iernilor crunte

navigând spre mările albe

ale unui suflet rătăcit

în liniştea amurgului

sărutat de clipa surâsului,

îmbrăcat în tăceri adăpate

din seva zăpezilor ucise,

conjug stări serafice când

cerul e cald şi visele timide

mângâie respiraţia fluturilor

ce caută pântecul Luminii,

în inimă se nasc anotimpuri

colorate cu raze de soare,

scânteind adulmecările

sunetelor înfrigurate căutând

Iubirea, care înfloreşte în mine!

Constanţă

Aura Popa

Probabil eşti pe undeva, pe-aproape,

măsori cu paşii umbrele-n amurg

ce vin în turmă ca să se adape

din ochii mei sau îmblânzeşti alt murg

de ger sălbăticit de aşteptare.

Ţi-e largă haina gândului durut

şi frigul te pătrunde şi te doare

ca o zăpadă ce s-a aşternut

pe o grădină încă înflorită

dar ştiu că n-ai uitat că te privesc

de dincolo de ceaţa-nmugurită

într-un reflex şi că mă răzvrătesc...

Iubirea este principiul vieții

Constantin Anton

Mărturisire port neavând cuvintele mele

Făgăduințe pentru biruințe ce vor urma

Iubirea este principiul vieții care-și cere

Prin credință doruri-psalmi-și-mângâiere !

Sufletul în ură e sieși clandestinitate

Trufie înzidită în tot ce altora mereu las ;

Curg lacrimi pe obraz ; oarbă sinceritate

Iertând îngenunchieri pas după pas …

Mărturisire port neavând cuvintele mele

Nici stăruința îngerilor ce mor în alb

Un trup ucis în miezurile reci rebele

E mult mai mult decât tot ceea ce eu rabd !

Sufletul în ură e sieși clandestinitate

Rănile deschide plâng întruna și se zbat ;

Iubesc triumful ; mi-e frică de Moarte ;

Trăiesc să iert ; și iert păcat după păcat …

AȘTEPT

OANA BERDILĂ

Aștept o primăvară ce –ntârzie s- apară,

Aștept o floare albă în cale să răsară,

De-i frig încă afară și-n suflet parcă plouă,

Întind în rugăciune chiar mâinile-amândouă...

Mai dă-mi,Doamne, din soare o rază palpitândă,

Să-mi încălzească fața când este tremurândă,

Mai lasă-mi ceru-albastru și plin de pescăruși,

Să zboare-n veselie, frumoși și prea ghiduși...

De-i roșie laleaua și-i galben trandafirul

Petale de lumină în salbă îmi țin șirul

O rândunică vine și-mi ciocăne la geam

Cu ea când ciripește, iară speranță am !