Rugăminte

Aurel Chiorean

Lasă-mi din curcubeul tău culoare,

un fâlfâit de aripi, viitorul,

să pot visa în timpul ce mă doare,

cu razele de soare, încă zborul !

Mai lasă-mi dacă poți și o aripă,

sub colț de ceruri care curg,

să fur nisipului, măcar o clipă,

o clipă mângâiată, pe un rug !

Mai lasă-mi timpul cel fierbinte,

o lacrimă căzută printre gene,

în doru-mi alb, să te îmbrac cuvinte,

ca formă, dar și viață în catrene !

Mai lasă-mi taina-ascunsă dintr-o noapte,

cu stelele când cerul ți-e senin,

dorința ce mă fierbe dor în șoapte,

iubirea, la o poartă de suspin !