luni, 6 iunie 2016

DEZVALUIRI despre razboiul NEVAZUT dus de Rusia in statele vecine


George Maior



Dupa cum au aratat dezvaluirile despre atacurile cibernetice lansate in toamna anului trecut impotriva Statelor Unite, Rusia se afla angajata intr-un intens razboi informational contra Occidentului. Alte tinte ale atacurilor cibernetice ruse au inclus Germania, Estonia, Romania, Ucraina si Georgia.






Dupa cum a declarat recent in Senatul SUA directorul serviciilor americane de informatii, James Clapper, amenintarea rusa este „mai grava decat se estima initial”, noteaza fostul director al SRI George Cristian Maior intr-un articol intitulat „Razboiul tacut al Rusiei impotriva Occidentului”, publicat miercuri pe blogul beyondbrics al cotidianul britanic Financial Times.

Capacitatea hackerilor rusi de a accesa cu succes retelele informatice ale Departamentului de Stat si Casei Albe ar trebuie sa constituie un semnal de alarma, scrie autorul, fost director al Serviciului Roman de Informatii (SRI). Statele Unite si aliatii lor din NATO trebuie sa raspunda acestor actiuni prin dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de contracarare a acestei amenintari.

In Europa si in zona euroatlantica, ofensiva informationala a Rusiei este condusa cu un grad tot mai ridicat de determinare si de sofisticare. Este un razboi inteligent si modern care merge cu mult dincolo de necesitatile traditionale de a cunoaste intentiile statelor inamice, care, in opinia presedintelui rus, Vladimir Putin, includ orice tara ce se opune ambitiilor sale expansioniste, potrivit autorului.

Aceasta se bazeaza pe o traditie a serviciilor ruse de informatii care dateaza din perioada Imperiului Tarist si include tehnici de lupta politica pe langa culegerea regulata de informatii. Politia secreta bolsevica, CEKA, le numea „masuri active” si le-a folosit pentru promovarea idealurilor revolutionare in intreaga lume. Ele includeau totul de la asasinatul politic la utilizarea propagandei sub acoperire, continua George Maior.

Obiectivele tactice ale razboiului cibernetic rus depind de circumstante. La fel ca in cazul atacurilor de anul trecut asupra SUA, atacurile cibernetice lansate in 2013 impotriva Romaniei si a altor tinte NATO au urmarit accesarea informatiilor clasificate. SRI a reusit sa detecteze si sa blocheze aceste atacuri. In 2007, un atac cibernetic contra site-urilor guvernamentale din Estonia a cautat sa pedepseasca aceasta tara pentru mutarea unor statui ale ostasilor sovietici. In alte cazuri, scopul a fost propagandistic. Anul acesta, un atac asupra site-urilor guvernamentale din Germania a fost revendicat de grupul autointitulat CyberBerkut care a acuzat sprijinul acordat de Berlin Kievului, comenteaza diplomatul roman.

Aceste operatiuni sunt doar o parte a unui spectru mult mai larg de masuri active luate impotriva tarilor occidentale, care includ finantarea unor partide politice, crearea de bloguri si site-uri proruse, manipularea in retelele de socializare si folosirea agentilor de influenta. Toate servesc obiectivul comun de a scoate din joc presupusii inamici ai Rusiei prin propagarea disensiunilor si dezinformare, adauga fostul director al SRI, citat de Agerpres.

In pofida numeroaselor atacuri informatice contra SUA si Europei, tintele primare ale Rusiei raman statele situate cel mai aproape de granitele sale. Din acest punct de vedere, atrage atentia George Maior, strategia lui Putin este evidenta: subminarea si destabilizarea guvernelor alese democratic in tarile vecine, pentru a castiga acolo influenta politica, economica si strategica.

Obtinand sustinere interna in aceste tari pentru politicile Rusiei, prin intermediul elitelor politice, culturale, dar si al mass-media, Putin spera sa reconstruiasca o sfera de influenta europeana si sa exercite control asupra deciziilor de importanta strategica pentru Rusia. Aceste tactici, ca si razboiul informational propriu-zis, nu sunt noi, insa utilizarea lor a atins acum un nivel de intensitate nemaivazut de la momentul culminant al Razboiului Rece.

Acest proces a inceput in anii 2000, in contextul relansarii graduale si modernizarii complexului militar si de spionaj rus dupa Razboiul Rece.

Creierul noului complex a fost insusi Putin, fost ofiter KGB in perioada sovietica si fost director al FSB. El mai mult decat oricine altcineva este responsabil pentru reabilitarea mostenirii CEKA si incorporarea metodelor acesteia in functionarea de zi cu zi a statului rus si relatiilor sale externe, reaminteste autorul. Chiar si predecesorii sai din epoca sovietica au facut mai mult ca sa se asigure ca diferitele ramuri ale serviciilor de securitate raman subordonate puterii civile. Cu toate acestea, in Rusia lui Putin principalele parghii ale puterii au fost mult timp controlate de fosti si actuali agenti de informatii. Modul in care structurile diplomatice si militare ale Rusiei au fost regandite pentru a incorpora agenti de spionaj la varf constituie coloana vertebrala a unei noi si moderne amenintari a Occidentului, adauga fostul director al SRI.

SUA si unele tari europene (in principal Marea Britanie, dar si Polonia si Romania) au avertizat asupra consecintelor operatiunilor agresive de informatii ale Rusiei. Raspunsul la aceste avertizari a fost in general slab si incongruent cu uriasa forta operationala desfasurata de agentiile ruse de spionaj extern (SVR), intern (FSB) si militar (GRU), noteaza diplomatul roman. Aceasta multumire de sine a permis Rusiei sa castige startul in jocul de informatii, penetrand societatea occidentala intr-o masura in care liderii acesteia au fost reticenti in a recunoaste si actiona cu scopul de a dezvolta o politica unita in privinta Rusiei. Pana la criza din Ucraina, acest fapt a fost mai evident in sectorul energetic, unde controlul asupra infrastructurii vitale i-a permis Rusiei sa isi mentina pozitia de furnizor dominant pe o piata europeana dependenta.

„Aceasta situatie nu mai poate continua. A venit timpul ca Europa si NATO sa adopte actiuni mai ferme. Se impune o reactie robusta si coerenta fata de razboiul tacut al Rusiei, prin contracararea si neutralizarea activitatilor sale de spionaj in statele membre. Aceasta necesita mai multa vointa politica, dar si resurse suplimentare si instrumente mai eficiente – inclusiv modalitati legale adecvate pentru a proteja securitatea si libertatile din Europa. Serviciul Roman de Informatii joaca deja un rol activ in contracararea acestei amenintari, oferind ajutor unor aliati regionali precum Ucraina in sensul modernizarii capacitatilor cibernetice de aparare si pentru monitorizarea infiltrarilor serviciilor ruse de spionaj in sectoare esentiale de activitate. Mai multe insa trebuie facut colectiv in cadrul UE si NATO. Cooperarea in interiorul celor doua organizatii trebuie intensificata pentru a raspunde la amploarea provocarilor existente. Pana cand acest lucru nu se va schimba, Occidentul nu va fi capabil sa se opuna eficient ambitiilor Rusiei. Occidentul are nevoie urgent de o noua strategie de contrainformatii care sa constientizeze natura amenintarii si sa aiba abilitatea de a readuce Rusia la respectarea dreptului international si a normelor diplomatice specifice secolului 21″, incheie Maior.






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu