Mărioara Flaiș
Trecut-au
ani destul de mulți
Au
mohorât în ochi cărunți,
Au
rătăcit tot ce-au vegheat
Dar
ce-au iubit e neschimbat.
Trecut-au
ani de parcă nu
Au
fost ai mei, i-ai avut tu,
Deși
plecați toți într-o zi
Totuși
mai au prin ce iubi.
Trecut-au
ani dar nu destui
Încât
să fim de ei sătui,
Au
evadat înspre apus
Dar
ce-au iubit nu le-a fost smuls.
Trecut-au
ani și-n zborul lor
Toate
au fost întâmplător,
Eu
am venit, tu ai plecat,
Dar
dragostea nu s-a schimbat.
Trecut-au
ani furtuni, cununi,
Icoane
prinse-n rugăciuni,
Parcurgem
sufletul din noi
Tot
laolaltă amândoi.
Trecut-au
ani și uite că
Ne-au
luat speranța, ultimă,
Nu
știu de ce, și nu știu și
De
ce, de ce ne-am mai iubi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu