I se spunea Machiavelli (XXXI)

Stefan Andrei in dialog cu Lavinia Betea

JIANG QING A NOASTRA

Tovarăşa, succesoarea Tovarăşului


Lavinia Betea:
La începutul anului 1989, secţia de cercetare de la Radio Europa Liberă, într-o sinteză către conducerea postului din Statele Unite ale Americii, credita doi potenţiali succesori ai lui Nicolae Ceauşescu - fie Elena Ceauşescu, fie Nicu Ceauşescu (1). Işi privea mama fiul mezin ca pe-un viitor conducător al României?

Stefan Andrei:
Da. Dar după ea. Ea voia să vină după Ceauşescu.

Lavinia Betea:
A spus-o direct?

Stefan Andrei:
Nu, dar înţelegeam. Se aştepta ca după moartea lui să vină ea. Nu avea încredere că Nicuşor o putea domina şi ca să fie ea... Un fel de Jiang Qing (2).

Lavinia Betea:
Cu ce argumentaţi supoziţia aceasta?

Stefan Andrei:
Un exemplu. Niciun şef de stat din lume nu urca la tribună cu soţia să salute garda de onoare când erau oaspeţi. Când trece garda de onoare, sunt şefii de state, fără soţii. Ea se arunca acolo, lângă el. Ea se suia întotdeauna acolo.

Lavinia Betea:
I se spunea că protocolul nu permite?

Stefan Andrei:
Nu conta asta la ea. Şi nici pentru el nu conta protocolul. Ei spuneau că, la noi în ţară, noi hotărâm cum va fi programul vizitei peste hotare. Spuneau direct. Ruşii o ţineau în braţe să n-ajungă la tribuna oficială. Cu nişte „lucrători" mai înalţi, şi spuneau nu e voie, cutare, înconjurau, când trecea garda de onoare. Şi ea se zbătea...! Cel mai convingător pentru mine a fost în legătură cu chinezii. Deng Xiaoping ne spunea în 1985: „Nenorocirea noastră, a Chinei, n-au fost nici taifunul, nici Marşul cel lung. Nici secetele, nici marile inundaţii n-au distrus, în întreaga istorie a Chinei, cât a distrus Jiang Qing în timpul vieţii lui Mao Tze Dun, dar mai ales după Mao Tze Dun“. Şi Elena Ceauşescu a comentat afară: „Uite, dragă, ăsta e un feudal, un înapoiat, auzi ce vorbeşte el despre femei, tocmai despre
soţia lui Mao Tze Dun. Că a condus prost!".

Lavinia Betea:
Dar ea o cunoscuse pe Jiang Qing?

Stefan Andrei:
O cunoscuse. In 1971.

Lavinia Betea:
Şi cum s-au simţit împreună cele două tovarăşe?

Stefan Andrei:
In orice caz, s-au comportat bine. Era şi nevasta lui Ciu Enlai, şi nevasta lui Liu Shaoqi (3).

Lavinia Betea:
Imbrăcate probabil după moda lansată de Jiang Qing. Rochie tubulară, cu mâneci lungi, cu o cută închisă în faţă şi în spate, iar din talie până la gât încheiată cu nasturi. 

Stefan Andrei:
Da, aşa erau. Lui Jiang Qing, Elena Ceauşescu nu-i reproşa că înainte fusese artistă curvuliţă. Ii plăcea genul ei pentru perioada aceea când abia fuseseră lansate soţiile. „A îmbătrânit şi el, s-a ramolit, îl critica Elena Ceauşescu pe Deng Xiaoping. Auzi ce vorbeşte despre tovarăşa Jiang Qing! Dar ce-a făcut tovarăşa Jiang Qing?!"

Lavinia Betea:
Să revenim la succesiune. Ea se vedea urmaşa directă a lui Ceauşescu. Ca o împărăteasă-mamă şi-ar fi pregătit mezinul.

Stefan Andrei:
Da.

Lavinia Betea:
Despre dv. se ştia că sunteţi un fel de mentor al lui Nicu Ceauşescu.

Stefan Andrei:
Nu, nu mentor. în orice caz, Ceauşeştii cultivau prietenia lui cu mine şi apreciau că îmi creasem nişte raporturi bune cu Nicuşor. Ii recomandam şi îi aduceam cărţi să citească — precum memoriile lui Marghiloman (4), memoriile lui Manoilescu (5)... Am mers cu el şi şi-a cumpărat Istoria românilor a lui Xenopol, i-am procurat Istoria lui Iorga, cărţi de politică apărute în America, anumite biografii... Iar el le recomanda apoi celor din conducerea UTC.

Lavinia Betea:
Era şi Nicu convins de viitorul său politic?

Stefan Andrei:
Da, era convins. Şi, în acelaşi timp, ştia că eu nu voiam o funcţie mai mare în noua lui conducere. Cel mult să lucrez în domeniul Externelor sau Comerţului Exterior. Că nu aveam pretenţia să fiu  preşedintele ţării. Pentru că noi vorbiserăm ca să spargem şefia absolută, să nu mai fie unul singur şi pe funcţia de secretar general al partidului, şi pe cea de preşedintele ţării...

Lavinia Betea:
Aţi făcut şi astfel de conversaţii cu Nicu?

Stefan Andrei:
Da, în 1984. Când eram ministru de Externe, m-a însoţit trei ani la rând la Washington. El a fost şi preşedintele Comitetului de organizare a Anului Internaţional al Tineretului (6). Am fost, la rând, câte două săptămâni plecaţi, numai eu cu el. La început am spus cum aş vedea eu viitorul. După discuţiile cu el, i-am atras pe câţiva în această poziţie. Printre care pe Ion Traian Ştefănescu (7), pe loan Totu, pe Nicolae Giosan (8). Şi pe alţii care vedeam evitarea unei etape Jiang Qing în România.

Prevestirea morţii lui Ceausescu

Lavinia Betea:
Estimaţi, cumva, moartea lui Ceauşescu curând?

Stefan Andrei:
Din informaţiile mele, primite în 1988, era vorba de maximum doi ani.

Lavinia Betea:
După care sursă?

Stefan Andrei:
Informaţii aveam de la sovietici.

Lavinia Betea:
Cum adică? V-au spus sovieticii?!

Stefan Andrei:
Da. Şahnazarov, consilierul lui Gorbaciov şi al lui Brejnev.

Lavinia Betea:
Cum?

Stefan Andrei:
In 1988, spre sfârşitul anului. La CAER. Eu eram în Comitetul Executiv al CAER. Am discutat cu Şahnazarov, la Moscova, iar el mi-a spus două lucruri fundamentale. Unul — că Gorbaciov a apreciat în conducerea partidului că perestroika n-a mers în Uniunea Sovietică, deşi a schimbat conducerea armatei, deşi a schimbat activul de partid. N-a mers deoarece nu poate să învingă în Uniunea Sovietică fără schimbări similare şi în celelalte ţări ale Tratatului de la Varşovia cu care Uniunea Sovietică are strânse raporturi economice şi militare. In concluzie, trebuie schimbate conducerilor din ţările Tratatului de la Varşovia. Şi al doilea, o chestiune ridicată de Şahnazarov: „Tovarăşul Ceauşescu are boala lui Andropov (9), respectiv a început diabetul să atace rinichii. Acesta e proces ireversibil şi duce la moarte. Aşa s-a întâmplat cu tovarăşul Andropov. Noi am chemat cei mai buni specialişti din ţară, i-am căutat în Japonia, Anglia, Franţa şi n-am putut să-l salvăm“. Bineînţeles că eu l-am contrazis: „Nu e adevărat, Tovarăşul e bine, e sănătos". A venit iarăşi, a doua zi dimineaţa, Şahnazarov la mine: „Tovarăşul Andrei, întreabă-1 şi pe Stoica, pe interpret, când aţi avut discuţia şi masa la vila din afara
Moscovei, tovarăşul Ceauşescu a mers la toaletă. Ai noştri i-au studiat urina. Analizele sunt clare". După 1990, Iakovlev (10) a scris o carte, care a apărut la noi, unde spune că ştiau că Ceauşescu e grav bolnav. De asemenea, Helmut Kohl (11) l-a informat pe Mitterrand că Nicolae Ceauşescu este grav bolnav.

Lavinia Betea:
Imi amintesc - sunt convorbirile cu compatrioata noastră Lilly Marcou, din 1991 (12).

Stefan Andrei:
Dar eu ştiam cu doi ani de zile înainte de la Şahnazarov. Şi încă ceva. Am aflat mai târziu că analize de felul acesta i se făcuseră lui Ceauşescu şi în vizita din RDG (13). El, de obicei, la indicaţiile doctorului şi ale securiştilor noştri, întotdeauna lua cu el în Uniunea Sovietică şi un inginer chimist. După ce mergea la toaletă, chimistul venea şi turna un lichid. Ei, acolo, la vila din afara Moscovei, n-a mai putut să-l care şi pe chimist. Când am venit de la Moscova i-am spus lui Ceauşescu. De faţă cu Emil Bobu şi Elena Ceauşescu, pe strada Kalinin. „Tovarăşul, am zis, Gorbaciov urmăreşte două chestii: schimbările fundamentale nu numai în Uniunea Sovietică, ci şi în ţările socialiste. Eu am comentat că aşa cum a dat drumul, va duce la distrugerea socialismului şi a partidelor comuniste, căci drumul acesta nu merge decât spre prăpastie. Nu poţi să repari colo şi colo. Aici, ori dărâmi, ori păstrezi cum este“. Emil Bobu mi-a confirmat recent că îşi aminteşte ce-am spus atunci. Iar Ceauşescu, după cum dumneata bine ai observat (14), a reluat această idee în discuţia lui cu Gorbaciov din 4 decembrie 1989. Dar eu i-am ridicat-o lui în 1988.

Lavinia Betea:
Iar Nicu aştepta să preia el conducerea. Era pe tuşă.

Stefan Andrei:
Provizoriu.

Lavinia Betea:
Şi dv. ce conversaţii făceaţi cu el despre succesiune?

Stefan Andrei:
Cum vede lucrurile. Discutam deschis. Şi ultima discuţie cu el, în fine, părerea că şi Ceauşescu cunoştea deja acest lucru.

Lavinia Betea:
Că i se pregăteşte succesiunea? Cu ce reacţii?

Stefan Andrei:
Il bucura faptul că Nicuşor are nişte sprijinitori. Nu neapărat ca s-o schimbe pe Ceauşeasca. M-ai înţeles?

Lavinia Betea:
Ci să-l pregătească.

Stefan Andrei:
Da, asta îi părea bine.

Lavinia Betea:
Că mezinului i se acordă „încredere“ sau de ce?

Stefan Andrei:
Da, şi că mă aflam şi eu în cercul acesta. Nu la fel vedea lucrurile Elena Ceauşescu. S-a întâmplat că eu am fost programat, în 1989, înaintea Congresului al XlV-lea, să conduc conferinţa judeţeană de la Sibiu. Dar Nicuşor a băut şi i-a dat telefon lui Ştefănescu la Craiova: „Hai să-ţi dau o veste bună, la noi, la conferinţă, vine tovarăşul Andrei. Cum începe conferinţa, o să am cu dânsul o discuţie. Şi, după aceasta, ne vedem noi amândoi între Craiova şi Sibiu să-ţi spun ce-am discutat cu tovarăşul Andrei". Securitatea a înregistrat, i-a dat Elenei Ceauşescu informaţia şi, de azi pe mâine - trebuia să plec a doua zi la Sibiu - , mi s-a spus: „Nu, mergeţi la Bihor!“.

Lavinia Betea:
Elena Ceauşescu?

Stefan Andrei:
Nu, Bobu. Primise de la Elena Ceauşescu sarcină să nu mai merg la Sibiu, ci la Bihor. Iar în locul meu a fost trimis Ion Coman, care era programat înainte, mi se pare, la Bihor.

Lavinia Betea:
Dar să ştiţi că, din agenda unde secretarul Elenei Ceauşescu înregistra intrările şi ieşirile vizitatorilor la Cabinetul 2, reiese că Nicu Ceauşescu a petrecut, în decembrie 1989, multă vreme în biroul ei (15).

Stefan Andrei:
Nicuşor?!

Lavinia Betea:
Da, Nicu Ceauşescu. Cum vorbea fiul despre mamă?

Stefan Andrei:
Dom’le, era o limită peste care nu accepta nici el să fie criticată Elena Ceauşescu.

Poliana, nora cea bună

Lavinia Betea:
Din aceeaşi agendă reiese că Elena Ceauşescu avea o relaţie formidabilă cu fosta-i noră. Poliana Cristescu (16), şefa pionierilor şi şoimilor patriei, o vizita zilnic.

Stefan Andrei:
O ambiţioasă! Foarte periculoasă. Dacă rămânea soţia lui Nicuşor şi ajungeau la putere, ar fi fost mai rea decât Elena Ceauşescu. Ei, de fapt, nu-i convenea statutul aşteptării lui Nicuşor. Şi ea, şi Elena Ceauşescu sperau că Nicuşor o să se sature de alte femei şi va reveni la ea. Şi le vânau amândouă pe acestea. A venit Poliana la Elena Ceauşescu şi i-a spus că interpreta lui Nicuşor, care era nepoata lui Nae Ionescu, trăieşte cu el. Intr-o zi au trimis-o să-şi facă valiza tocmai pentru Baia Mare. Să predea slovaca şi ceha la Institutul Pedagogic de acolo. Cântăreaţa Janina Matei, la fel, a fost trimisă în Italia.

Lavinia Betea:
Cred că Elena Ceauşescu, în ideile sale despre tânăra generaţie, o găsea mai reuşită decât pe copiii ei...

Stefan Andrei:
Zoia spunea, fără rezerve, despre părinţi: „Ăştia sunt complet rupţi de viaţă, tata şi mama...“. Eu am avut o masă cu Nicuşor, cu Zoia, cu profesorul Popa, deputat şi chirurg. El este directorul IMF-ului şi e căsătorit cu fata lui Petrescu, fratele Elenei Ceauşescu.

Lavinia Betea:
Aţi cunoscut-o şi pe celebra cumnată Adela?

Stefan Andrei:
Da. Aceea câştiga bine de la fel de fel de oameni ca să facă intervenţii la Elena Ceauşescu. Dar el, Gogu Petrescu (17), era un înapoiat.

Lavinia Betea:
Ofiţeri din serviciul de pază şi protecţie spun că era singura casă unde mergea Elena Ceauşescu în vizită - la fratele şi cumnata ei, Adela Petrescu.

Stefan Andrei:
Şi la Maurer.

Lavinia Betea:
Ii vizita pe soţii Maurer?

Stefan Andrei:
Doamna Maurer se întâlnea cu ea pe stradă. Discuta
cu ea. La Snagov.

Lavinia Betea:
Cu doamna Maurer nu se mai întâlnea?

Stefan Andrei:
Până prin 1987, cred că da.

Lavinia Betea:
Dar de ce n-o suportau Ceauşeştii pe soţia dv.? Erau şi alţii din conducere cu soţii artiste. Bârlădeanu şi Apostol se însuraseră cu artiste, amanta en titre a lui Gheorghiu-Dej fusese actriţă. Iar Maxim Berghianu era căsătorit cu actriţa Silvia Popovici.

Stefan Andrei:
Da, era a doua nevastă. Nici pe asta n-au plăcut-o. N-au plăcut-o nici celelalte soţii. Silvia Popovici a venit cu ideea să le înveţe versuri. Citea ea o poezie şi zicea: „Ce rugăminte am. Săptămâna viitoare citeşte una dintre dv., iar eu spun dacă e bine, o corectez...".

Lavinia Betea:
Voia să facă un cenaclu, după moda vremii, cu tovarăşele tovarăşilor cu munci de răspundere!

Stefan Andrei:
Voia să pozeze. Nu, n-a fost înghiţită. Erau înghiţite astea, soţia lui Bobu, nevasta lui Păţan, nevasta lui Nicolae Constantin... Care veneau în rochii de stambă la întâlnirile cu Ceauşeştii. Ca să pară modeste.

Lavinia Betea:
Am citit dosarul de cadre al Măriei Bobu (18). I-o fi impresionat cu sărăcia copilăriei şi greutăţile tinereţii...

Stefan Andrei:
Da, venea din judeţul Buzău. A fost legătoreasă.

Lavinia Betea:
Şi a ajuns ministrul Justiţiei. Un model al femeii de succes!

Stefan Andrei:
Voiau s-o facă preşedinta femeilor şi s-o introducă în CPEx. Ea era în 1989, pe hârtie, ca să devină şi preşedinta Comitetului Naţional al Femeilor în 1990. Şi, pe baza acestui statut, automat să fie membru supleant al CPEx.


Note:

1 „Radio Europa Liberă, despre urmaşul lui Ceauşescu", în Scînteia. Jurnalul României - acum douăzeci de ani (Supliment Jurnalul Naţional), 2 februarie 2009.

2 Jiang Qing (1914-1991), ultima soţie a lui Mao Tze Dun, a avut un rol nefast în dirijarea „revoluţiei culturale".

3 Liu Shaoqi (1898-1969), lider al Partidului Comunist Chinez. A decedat în închisoare, după ce a fost arestat în timpul „revoluţiei culturale".

4 Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic conservator, deputat, ministru. Prim-ministru (martie-noiembrie 1918), în mandatul lui s-a semnat Pacea de la Buftea-Bucureşti, între România şi Puterile Centrale. După război, a condus Partidul Conservator, intrat într-un vizibil declin.

5 Mihail Manoilescu (1891-1950), economist, om politic. Apropiat al lui Carol al II-lea, a susţinut restauraţia, apoi a fost un membru influent al camarilei. Ministru de Externe în vara lui 1940, care a semnat, din partea României, Dictatul de la Viena, prin care era cedat Ungariei nord-vestul Transilvaniei. A scris lucrări despre corporatismul economic. Arestat în 1948, a decedat la închisoarea de la Sighet.

6 Nicu Ceauşescu a deţinut funcţiile de prim-secretar al CC al UTC, ministru pentru Problemele Tineretului şi preşedinte al Asociaţiei Tineretului şi Studenţilor Români pentru Naţiunile Unite (1983-987), în 1984 fiind preşedinte al Comitetului Consultativ al ONU pentru Anul Internaţional al Tineretului.

7 Ion Traian Ştefănescu (n. 1942), profesia de bază: jurist. Membru al CC al PCR (1974-1989), membru supleant al CPEx (1988-1989). A deţinut funcţii precum: preşedinte al UASCR, prim-secretar al CC al UTC şi ministru pentru Problemele Tineretului (1972-1979), prim-vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (1982-1984).

8 Nicolae Giosan (1921-1990), profesia de bază: inginer agronom. Membru al CC al PMR/PCR (1960-1989), membru supleant al CPEx (1974-1989). Profesor universitar la Institutul Agronomic din Bucureşti (din 1962); preşedinte al MAN (1974-1989).

9 Iuri Vladimirovici Andropov (1914-1984), lider sovietic. A condus PCUS, între 1982 şi 1984.

10 Alexandr Nikolaievici Iakovlev (1923-2005), unul dintre artizanii reformelor lui Gorbaciov.

11 Helmuth Kohl (n. 1930), politician vest-german de orientare creştin-democrată. A fost cancelar al RFG, respectiv al Germaniei, între anii 1982 şi 1998. Este cel mai longeviv cancelar german, de la Otto von Bismarck până în prezent. In perioada mandatului său s-a realizat unificarea celor două Germanii.

12 Alexandr Iakovlev, Ce vrem să facem din Uniunea Sovietică. Convorbire cu Lilly Marcou, Humanitas, Bucureşti, 1991.

13 In perioada 17—18 noiembrie 1988, Nicolae Ceauşescu a întreprins o vizită oficială în RDG.

14 Lavinia Betea, „Cum i-a zis Ceauşescu «adio» lui Gorbaciov", în Adevărul, 13 iulie 2011.

15 Lavinia Betea, „Agenda Elenei Ceauşescu", Jurnalul Naţional, Suplimentul Scînteia, 11, 12 şi 14 decembrie 2009, p. 1.

16 Poliana Cristescu (n. 1954), profesor. Membru al CC al PCR (1984-1989), preşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor (1983-1989).

17 Gheorghe Petrescu (1915-1987), profesia de bază: tehnician agronom. Membru al CC al PCR (1965-1987). Membru al PCdR din 1936. Fratele Elenei Ceauşescu. în timpul războiului, a fost închis în lagărul de la Tg. Jiu. A fost directorul unei direcţii a Securităţii (1948-1952). Din 1955, a deţinut funcţii în structurile de conducere a Sindicatelor.

18 Maria Bobu (n. 1925), jurist. Membru al CC al PCR (1984-1989), ministrul Justiţiei (1987-1989). Soţii Maria şi Emil Bobu erau nelipsiţi din anturajul soţilor Ceauşescu în anii ’80.



va urma