vineri, 2 octombrie 2015

Râul cântă la vioară


Aurora Luchian







Prin văzduhul azuriu,
Dezmierdat de nobil soare,
Un cocor tânăr, zglobiu,
Lângă alte călătoare,
Fâl! spre nord, şi fâl! spre sud,
Cască somnoros şi-un dud.



Pe pământul saturat
De la ploi îmbelşugate,
Râde colţu-nviorat,
Fire verzi, smocuri bogate,
Strălucind de cald şi bine,
Râurile toate-s line!



Şi-n livada cu parfum
Ce-i, purtat de vânt pe braţe,
Trec alene ca un fum,
Gâze cu trupuri de aţe,
Şi se duc şi iar se-ntorc,
Doi pisoi în curte, torc.



Colo, într-un iaz mâlos,
Broaştele încearcă saltul.
Guguştiucul, un fălos,
Împingându-se în altul,
Se înfoaie în penaj,
Urmărind jocul din iaz.



Cine zumzăie din zori,
Cu rochiţa-n dunguliţe?
Albinuţa, printre flori,
Cu picioarele de liţe,
Ia polen, strânge nectar,
De pe-o floare ca de jar.
Şi de-atâta primăvară,

Râul cântă la vioară.















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu