Spionajul românesc a înţepenit în mentalitatea valutistului Dan „Felix” Voiculescu

George Mioc

În anul 2006, serviciul german de spionaj, Bundesnachrichtendienst (BND), a plătit 4,2 milioane de euro unui informator dintr-o bancă din Lichtenstein care, în schimb, a predat un CD conţinând datele a mii de cetăţeni germani care-şi ascundeau averea în micul principat de la graniţa cu Elveţia. A urmat o investigaţie fără precedent asupra evazioniştilor din Germania: percheziţii la bănci prestigioase, precum Dresdner Bank, sau la puternici oameni de afaceri, precum şeful Deutsche Post, Klaus Zumwinkel. Numărul celor care au mărturisit de bună voie că au încercat să păcălească fiscul a crescut spectaculos, iar şeful poştei germane a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendare, şi o amendă de un milion de euro.

Este doar un exemplu din numeroasele cazuri în care serviciile de spionaj se implică în combaterea evaziunii şi a corupţiei. După 2001, una din principalele misiuni ale serviciilor de spionaj a fost să identifice circuitul banilor care alimentau reţelele teroriste. Dar, colectând date din bănci, servicile de spionaj au nimerit şi peste conturile unor „banali” evazionişti, date pe care le-au transferat către statele din care aceştia proveneau.

În 2008, a venit criza mondială, iar presiunea ca toată lumea să își plătească taxele a crescut. În 2010, oficialii din Grecia au primit de la serviciul francez de spionaj un CD cu informaţii despre 1.991 de conturi suspecte de la o bancă din Geneva. Ce s-a întâmplat? Nimic.

Abia în 2012, un jurnalist grec a făcut publică această informaţie, precum şi faptul că oficiali grecii nu au reacționat. CD-ul a dispărut, pur şi simplu.

Am invocat aceste două exemple, care arată cum se comportă autorităţile dintr-un stat corect – Germania – şi dintr-unul corupt şi falit – Grecia – pentru a afirma că serviciul român de spionaj, SIE, a avut în aceste zile o atitudine securist-mafiotă.

O spun fără rezerve. Reacţia SIE la afirmaţiile concrete și verificabile ale procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, este tipică unui Dan Voiculescu sau unui Sorin Ovidiu Vîntu. Doamna Kovesi a spus un lucru foarte clar: „În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate acestea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi (…)

Este ilegal să deţii aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA”. A urmat un răspuns obraznic: “SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi”. Aceasta este o minciună la care ar râde și propagandiștii de la Antena 3. Eu nu uit cum, în noiembrie 2014, a fost blocat votul a mii de români din diaspora și faptul că, după „succesul” din primul tur al alegerilor prezidențiale, șeful SIE, Teodor Meleșcanu, a fost promovat ministru de Externe.

Poporul român s-a dovedit, și atunci, mai puternic decât Securitatea și și-a impus voința, dar nu aceasta este problema acum. Problema este că serviciul român de spionaj refuză ostentativ să coopereze cu DNA-ul în stârpirea celei mai mari amenințări la adresa siguranței naționale, corupția.

Nimic nu face mai mult rău țării ca politicienii și oficialii corupți, ajunși inclusiv in fruntea ministerului de Interne, a direcției de informații a acestui minister sau a SRI (vezi uriașa fraudă a doctoratelor acordate de Gabriel Oprea). Am citit legile invocate de SIE. Nu văd nici o opreliște să caute averile ascunse prin străinătate de către corupții români.

Legile – una din 1991, alta din 1998 – sunt făcute în așa fel încât să ofere serviciului un uriaș spațiu de manevră. Vă rog să mă credeți că nici CIA, nici NSA, nu dispun de o legislație atât de relaxată. Vă invit să citiți cartea de memorii a unui fost șef al NSA, și ulterior al CIA, generalul Michael Hayden, ca să înțelegeți ce probleme juridice complicate au apărut atunci când serviciile americane au început ofensiva împotriva uriașei amenințări teroriste care plana asupra Americii.

Serviciul de Informații Externe a dovedit, din păcate, că nu a evoluat deloc din vremurile în care Dan Voiculescu făcea rost de valută pentru Nicolae Ceaușescu sau când „foștii” (?) săi angajați devalizau Bancorex, aruncând România la marginea falimentului. SIE, la fel ca și SRI, nu a fost pus nici acum sub un control democratic, așa că, în loc să combată corupția, a devenit parte a fenomenului.

Gestul obraznic la adresa DNA și a doamnei Kovesi ne-a arătat mentalitatea de Antena 3 care domnește în această structură.

Sper ca scandalul să nu fie băgat sub preș, așa cum încearcă președintele Iohannis. Un prim gest, formal, dar simbolic, ar fi ca directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, să își ceară scuze publice pentru faptul că instituția pe care o conduce a sabotat, deliberat, lupta cu corupția. Dar cel mai important este ca SIE să fie epurat de toți securiștii – de școală veche sau nouă – și apoi să înceapă să coopereze în mod onest cu DNA-ul.