Ion
Traian Roşca
La
margini de şanţuri stropite cu sânge
Se
scormonă ’ntruna pământul.
Aşa
a vrut soarta, acolo să rămâneţi,
S’aveţi
pe veci mormântul.
Ai
voştri vă lasă în gheare vrăjmaşe
Durerea
în suflet se strânge
Nu(-)i
timp să stai să veghezi la morminte,
Căci
grija şi truda te frânge.
Vor
trage cu plugul peste gropile voastre
Nici
urmă nu are să fie
Că’s
moaştele sfinte ale eroilor noştri !
De
unde aţi vrea voi să se ştie ?
Acolo
nu-i timp să stai să nu urle
Lung
tunet de armă şi ropot.
Şi
ziua prin sate la timp de vecerne
Voi
n’aveţi dangăt de clopot.
Voi
nu aveţi acolo biserici aproape
Nici
popă să zică din carte
Eroilor
sfinţi ce înfruntarăţi furtuna,
Poptop
de dureri şi de moarte.
Zefirul
n’aleargă molatic prin frunze
Şi
nu cântă’n floare de tei,
Iar
soarele n’aruncă tort de lumină
Şi
nu varsă în aer scântei.
La
voi e’ntuneric şi afară şi’n groapă
Nici
luna nu vrea să se’ndure
Să
vină o clipă în miezul de noapte
Ci
fuge departe’n pădure.
Nici
mamele nu vin la voi cu durere
Şi
flori pe morminte să pue
Şi
nici nu v’afumă din vreme în vreme
Locaşul
cu fum de tămâie.
Din
ochii cu lacrimi ce varsă şiroae
Pe
groapă nu cresc viorele
Căci
plânsul de mamă se’ndreptă’n pustie
Ţi’e
jale şi milă de ele.
Dar
nu sunteţi morţi căci o lume vă ştie
Copiii
citi’vor în carte
Dar
cei mulţi vor şti să cinstească
Pe
sfinţii eroi de departe.
Ş’atunci
când vom porni cu navală
Şi
goarnele vor începe să sune
Să
iasă din groapă doar umbrele voastre
Şi
gândul vrăjmaş să’l răzbune,
În
marmură neagră pe cruce şi’n biserici
Stătea-va-ţi
astăzi de’a pururi cu noi
Vlăstarele
voastre vor spune cu cinste
Că’s
vrednici copii de eroi.
Le
fie ţărâna uşoară
Şi
somnul în pace de veci
Flăcăi
ce dormiţi din iubire de ţară
Aiurea
prin gropile reci.
Amin
Scrisă de un orfan
de răsboi, fiu de eroi,
Ion Tr. Roşca, com.
Cotu Ciorii, jud. Buzău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu